9.

179 16 0
                                    

Cand am intrat in capera lui Em, toti ochii erau pe mine si Margo.

Cassy: Ce sa intamplat cu voi!?

Eu: Nimic! Unde e Em?

Cassy: Nimic!? De asta sunteti plini de sange!

Sara: Al cui este?

Margo se uitase la mine si imi dase drumul la mana cu rana. Sangele baltea in palma lui si a mea, nu mai simteam durerea, ma simteam in siguranta.

Luck: Ce sa intamplat cu mana ei!?

Eu: M-am taiat! E ok!

Luck: Du-te si fa ceva cu rana aia...Tu (arata spre Margo) ramai aici!

Plecasem cu Cassy sa imi bandajez mana, imi faceam griji pentru el, nu vroiam sa fie acuzat de lucruri pe care nu le-a facut. In mintea mea se invartea doar imaginea lui Margo, eram distrasa.

Eu: Ce sa intamplat cu Em?

Cassy: Respira dar nu se trezeste, nu avem nici-o idee cum s-o trezim!

Eu: Am eu!

Imi aruncasem bandajul de la mana si m-am dus in camera lui Em, incercam sa fac rana sa sangereze din nou, nu reuseam.

Alex: Ce ai de gand sa faci!?

Eu: Adu-mi un cutit si taci!

Margo: Uite! ( lasan un cutit pe masa )

Ma ridic de langa patul lui Em si iau cutitul, Margo ma prinse de mana, se uita in ochii mei.

Margo: Nu trebuiee...

Eu: Ba da!

De data asta taietura era mult mai adanca si mai dureroasa, scosem un tipat de durere dar incercam sa indur. Cu mana dreapta ii tineam gura deschisa, tremuram toata, poate chiar plangeam de durere. Strang din mana, unghiile imi intrase in rana, o durere imi cuprinse tot corpul...trebuia sa termin ce am inceput. Desfac pumnul si las sa curga cateva picaturi de sange...

Alex: Ce face acolo?

Luck: O hraneste!

Alex: Nu e in toate mintele!

Acum puteam doar sa sper, sa sper ca isi va reveni. Eram in baie ma curatam de tot sangele ala, era o nebunie ce facusem, putea sa functioneze, putea sa nu dar totusi nu traiam cu intrebarea "Ce ar fi fost daca..?"
- Eşti bine?

- Da! Emmm..cum mai este?

- Nu sa trezit dar a început să mişte!

- Bun!

- Faye îmi are rau! Te-am judecat...nu eşti o târfă de hrănitoare!

- Mersi! ( zâmbeam ). Nici tu nu eşti un băiat rau!

- Hmmmm....

- Trebuie să plec! Mă cauţi în caz de îşi revine Em!

- Sigur! Pe curând Faye!

- Pa, Margo!

Îmi luasem jacheta din cuier şi plecasem. Nu era nici naiba pe drum, poate 2-3 vagabonţi şi un şobolan ici-colo dar în rest nimeni.

"Tit-it"
Cineva oprise în spatele meu, continuasem să merg, nu eram curioasă să aflu cine e.

- Faye!

Rămăsesem pe loc, trag aer în piept şi mă întorc.

- Sebyy..ce cauţi aici?

- Trebuie să vorbim!

- Despre?

- Noi!

- Nu exista noi!

- De ce spui asta!?

- Seby! Tu trăieşti în trecut iar eu nu ştiu ce să mai cred....

- Poate nu mi-am revenit, dar e timp!

- Au trecut peste 30 de ani!

- Sunt nemuritor! Iar tu...

- Eu ce?

- Îl placi pe Ştefan!

- E mort!

- Dar îl placi!

- Sebaa...

- Să fim sinceri suntem doar o iluzie! Am crezut că ne iubim dar nu e aşa!

- Prieteni?

- Prieteni!

Ne înbrăţişasem. Era plăcut chiar speram că s-au terminat dramele dintre mine şi el. Nu mă deranjase ideea că eu şi Seby nu am fost şi nici nu vom fi un cuplu, mă înplăcam cu ideea.

- Cât de drăguţ! Bleah, bleah, bleah....prieteni!

Seby: Şterge-o Jade!

Jade: Nu îmi spui ce să fac! ( pocnise din degete )

Eram înconjuraţi, Jade avea prieteni, nu cunoşteam pe nici unul din ei. Seby mă trage în spatele lui eram doi în contra cinci.

Seby: Sun-o pe Cassy!

Jade: Ce drăguţ! O sună pe prietena ei!

Vie printre mortiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum