15.

163 19 4
                                    

Fiecare era cunfundat în gândurile lui, un urlet se auzea din pădure, era un urlet de durere scos de vrun animal.

Luck: Vârcolaci!?

Em: Nu cred! Sunt plecaţi la o întrunire a haitei sau ceva de genul.

Cassy: Nu ştiam!

Luck: Pam-pam...vârcolăcelul nu ţi-a zis!?

Cassy: Nu!

Sara: Dă-te dracu! ( mă luase în braţe )

Luck: M-aş duce!

Sara: Inteligentule! ( ironică )

Sara încerca să mâ consoleze, nu eram supărată, poate puţin dezamăgită pentru că... nu ştiu credeam că există încredere dar m-am înşelat.
Îmi rezemasem capul de Sara, mă simţeam ocrotită în braţele ei. Dintr-un tufiş ieşise Laura, rămăsesem surprinşi s-o vedem.

Laura: Avem nevoie de voi! Strigoi ne-au atacat haita, au omorât cinci din familia mea! (Îi dădeau lacrimile )

Alex: Calmează-te! Te ajutăm, problema e....Ce facem cu ele!? ( arătând spre Selena şi Faye )

Laura: Ce e cu ele!? ( se uita ciudat )

Cassy: Poveste lungă! Nu putem să le atingem, revenim la vârsta noastră!

Laura: Mă ocup eu!

Laura şi Margo rămăsese cu Faye şi Selena, restu erau în pădure, nu înţelegeam ce motiv ar avea să atace vârcolaci.
Elsa conducea aşa numita armată, îl urmăream pe Seby îmi era să nu ne trădeze cum făcuse Elsa în ziua aia, nu vroiam să îl pierd.
Fiecare avea un adversar pe măsură, Sara- Elsa, Luck- Jeramy, Alex - Jade, iar restul aveam de aface cu strigoi reânviaţi.

Em: Unde e Margo!?

Laura: A rămas la cabană, să nu ajungă până acolo dracii ăştia!

Em: Ok!

Elsa era în formă, reuşise s-o păcălească pe Sara, o lovise atât de tare încât reuşise s-o facă să îşi piardă cunoştinţa. Intervenise Seby în luptă, Sara era fără apărare.

E: Bună! ( zâmbea )

S: Scârbă!

E: Hai Seba!

Încercase s-o atace, era mult mai agilă decât el.

E: Sebastian, eşti de al nostru!

S: Nu sunt!

E: Ba da! Hai cu mine! Pentru todeauna! ( îi întinse mâna )

Sebastian se oprise din încercarea de a o prinde, era tentat de ofertă.

E: Pentru todeauna!

Vroia să accepte oferta, se apropiase de Elsa.

- Nu!

Se auzea un ţipăt din spate! Orice ar fi fost sărise pe Elsa, erau la pămât. Elsa domina, era deasupra ei.
Elsa încerca s-o lovească dar tipa era bună cu toate că nu era o mâncătoare, reuşise să se elibereze din ghearele lui Elsa, Sebastian era în genunghi avea din nou o criză de indentitate.

Sara: Pleacă! Mă descurc de aici!

- E doar a ta!

Se apropiase de Seba.

- Seba! Hei! Este bine, gata! ( îi cuprinse faţa în palmele ei )

- Ce cauţi aici!? Uită-te la tine! ( era şocat )

- Sunt bine! E doar o zgârietură!

Vie printre mortiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum