Vie printre morti

11.

Em era în mijloc, le povestea celorlalţi deapre viziunea ei.

Em: Seby, ce ai făcut!? ( înlemnise )

Seby: Nimic! Jur!

Cassy: Ce sa întâmplat!?

Seby se aşezase într-un colţ, nu spunea nimic, doar stătea acolo privind fix într-un loc.

Seby: E vina mea! E doar vina mea!

Sara: Taci! ( nervoasă )

Em îmi verifica pulsul, bătaile inimi respiraţia. Simţeam agitaţia din cameră, auzeam toate lacrimile.

Em: E vie! Pentru moment! Nu sa hrănit cu sângele. E doar otrăvită, a intrat în moarte clinică!

Alex: Ce facem acum!?

Em: Cassy, trebuie s-o transformi. Acum!

Cassy: Nu pot! E prietena mea!

Em: Cassy, hai! Îţi e prietenă, asta e un motiv destul de bun s-o transformi!

Cassy: Ok! O fac! Dar cum!?

Em: Gândeştete doar la salvare! Vrei s-o salvezi şi atât!

Nu mai simţeam nimic, prin venele mele nu mai curgea nici-o picătură de sânge.

Cassy: De ce, nu îşi revine!? De ce? ( lovind în pat )

Luck: Doar nu crezi că.....!?

Cassy: Că!?

Em: E aceiaşi otravă ca cea din rana Sarei, care nu sa vindecat nici în ziua de azi!

Cassy: De ce nu îşi revine!?

Em: Cass, lui Sara i-sa vindecat rana!? Nu! A fost paralizată, iar ea e vampir! Gândeştete ce ia făcut otrava unei muritoare!

Cassy: Există o cale!

Em: Da! Vrăjitoarea de pe deal!

Margo: Selena!?

Em: Da! Ea ştie despre otrăvuri, magie neagră!

Seby: Mă duc eu după ea!

Alex: Vin cu tine!

Seby: Mă duc singur!

Era linişte, fiecare era cu gândul departe.

Cassy: Acum ce facem!?

Em: Aşteptăm!

Cassy: Ce? O pierdem de tot! Nu mai respiră, inima nu îi bate!

Em: Cum ai vrea să facă asta!?

Sara: E ca noi! Doar bolnavă...Otrava ia atacat toţi muşchi, era umană iar ea înca nu e complet vampir pentru a se vindeca.

Em: E între două lumi! Nici ca ei, nici ca noi!

Sara: Nu am apucat să te întreb dacă eşti bine!

Em: Sunt!

Sara: De ce nu te trezeai!?

Em: Seby, Seby se va schimba!

Cassy: Ce?

Em: Cartea Umbrelor are o pagină secretă, despre schimbarea în strigoi. Seby va deveni unul din ei !

Sara: Cum?

Em: Elsa! E legat de ea...

Cassy: Ce facem acum?

Em: Nu am idee!

Devenisem mai albă decât deobicei, temperatura corpului scăzuse deja cu 20 de grade.
Restul părăsiseră camera, rămăsese doar Margo.

- Faye, Faye, Faye...vom reuşi! Vei fi din nou vie, vei fi pentru todeauna prietenă cu Cassy. ( zâmbea ). Vorbesc singur, nu mă auzi...dar totuşi acum îţi pot spune tot ce gândesc, nu mă vei judeca! Tu şi Seby păreaţi cuplul perfect prin inposibilitatea lui, am fost gelos poate pentru ca te plăceam şi încă simt asta! Să revii printre noi cât de curând, voi fi aici!

Acasă la Selena:
➡ Seby dădea roată casei, nu părea a locui nimeni acolo.

- Selena! Eşti acasă!?

Nimeni, nu era acasă sau nu vroia să răspundă. Se tot învârtea în jurul casei, devenea nervos şi agitat.

- Selena! ( bătea la uşă )

Începuse să mărâie, buşiturile erau din ce în ce mai puternice. Seby era din ce în ce mai nervos, chiar începea să semene la comportament cu un strigoi. Sparse uşa....înghiţise în sec.

- Selena!?

- Iesi afara!

- E in regula vreau doar sa ma ajuti cu ceva!

Statea intrun colt intunecat al camerei, cu spatele la Seby, era speriata.

- Sebastian, pleaca!

- Am nevoie de ajutorul tau!

Toate usile si geamurile se inchisera intr-un mod straniu, Sebastian era oarecum speriat, era pentru prima data inchis intr-o incapere cu o vrajitoare.

- Spune! (ridicandse de la locul ei )

- Faye a fost otravita de catre Jade! Cassy a muscat-o, a incercat s-o vindece dar in zadar!

- E venin, e logic ca nu si-a revenit! De ce ai venit la mine!?

- Am, avem nevoie de ajutor, are! Poti!?

- E o cale dar eu nu sunt pregatita, nu stiu cum!

- Selena, esti fata celei mai puternice vrajitoare, poti!

- Nu sunt pregatita!

- Am incredere! ( o luase in brate )