Vie printre morti

33.

Ultima săptămână de şcoală, era săptămâna cea mai relaxantă, puţine ore şi balul care era în trei zile. Pregătirile erau în curs, sala de sport era deja închisă, nici nu vroiam să ştiu ce se petrece acolo.
Mă îndreptam spre sala de mese, ca de obicei grupul meu era deja acolo.

Eu: Hei! ( îmi aruncasem geanta pe masă )

Sara: Mai eşti nervoasă!?

Eu: Nu! Unde e Cassy şi Em!?

Selena: Au fost alese să pregătească sala balului!

Eu: Naşpa!

Luck: Cu cine vă duceţi la bal!?

Sara: Alex! Unde e Alex!? ( se uita în jur )

Luck: E cu fetele!

Sara: Ahaaa...Dar tu!?

Luck: Cred că.....cu Em!

Eu: Crezi!?

Luck: Da, e supărată nu ştiu dacă va accepta invitaţia!

Margo: Va fii bine!

Ştefan: Margo cu cine te duci la bal!? ( zâmbi )

Margo: Cred că cu Cassy!

Mă simţeam prost, nu vroiam ca doi tipi să se certe pentru mine, ce e drept nu ştiu cui îi voi accepta invitaţia dar când va veni momentul voi ştii, eram sigură de asta.

Eu: Seby!?

Seba: Cu Selena, va fii amuzant!

Eu: Ce drăgut! Ok! Trebuie să plec, din moment ce nu se fac ore...... m-am gândit să nu pierd timpul. Îi puteţi spune lui Cassy să mă caute!?

Selena: Sigur!

Eu: Ok! Mersi!

Ştefan: Aşteaptă vin şi eu!

Nu prea vroiam compania lui Ştefan dar ce puteam să îi spun: Nu veni! ...nu era o opţiune.

Luck: Frate, de ce nu ai acţionat într-un fel!?

Margo: Ce puteam să fac!? Nu te atinge de ea! Nu ar rezolva nimic dacă m-aş da dur, eu am greşit! Nu am vrut s-o mint cu toate că şiam ce va urma, eram conştient că ţinea la el, i-am dat drumul, omotâţi-mă pentru asta! ( se ridicase de la masă )

Selena: Drăguţ din partea lui, o lasă să aleagă cu inima!

Seba: Îmi e milă de el!

Luck: Suferă!

Selena: Nu avem nici-o putere! Sper ca Faye să vadă limpede!

Mai aveam câteva străzi şi ajungeam acasă, Ştefan mă însoţise nu prea aveam dispoziţia necesară ca să îi dau atenţie, mă tot gândeam la cele întâmplate la masă.

- Am ajuns! Mersi pentru că mai condus!

- Nu ai pentru ce!

- Deahhh! Pa, Ştefan! ( m-am retras )

- Faye aşteaptă!

- Umm?

- Vrei să mă însoţeşti la bal!

- Ăăăăă...uite! Pot să mă mai gândesc la asta!?

- Sigur! Pe mai târziu!

Plecase, era dezamăgit, începeam să cred că era convins că voi spune DA.
Abea aşteptam să treacă toate astea, nu mai suportam tensiunea care îmi apăsa din ce îm ce mai tare pe umerii.
Nu mă puteam opri din citit, cred că citisem de 100 de ori jurnalul mamei mele şi de fiecare dată mă făcea să plâng.

- Faye a venit Cassy!

- Zii să vină sus!

Îmi ştergeam lacrimile când intrase ea.

- Ce sa întâmplat!?

- Asta! ( i-am arincat jurnalul mamei)

- Ce e asta!?

- Jurnalul mamei!

Începuse să citească, ochii ei albaştri deveniseră o mare minge albastră şi tristă.

- Va fi bine! Mai bine că ai găsit asta acum!

- Mai bine nu o găseam!

- Nu zi asta, ştii ceva despre tine!

- Probabil!

- Hei! Gata, uite e bine! Mama ta sigur e mândră de tine!

- Nu mă îndoiesc, dar tot îmi lipseşte!

- E firesc!

- Eu vorbesc de mine când la tine e mai rău!

- M-am obijnuit!

- Cassy?

- Bine...poate mai doare dar HEI suntem aici, suntem bine!

- Surori!?

- Pentru todeauna!

O luasem în braţe, semănam oarecum doar că ea era puţin mai moale dar la fel, orfane.

- Cu cine te duci la bal!?

- M-am băgat într-un rahat!

- Adică!?

- Ce fac? Plac doi tipi!

- Alege cu inima! Când va veni momentul vei ştii!

- Sper! Tu?

- Toby din moment ce a plecat cred că singură!

- Rezolvăm noi!

- Ca întodeauna!

- Nu vreau să te pierd Cass!

- Nici eu! Nu voi lăsa să se întâmple!

- Nici eu!

Ne ţineam strâns de mâini, cum puteam fii aşa bune prietene cand noi eram aşa diferite.

- Îmi pare rău că te las, dar trebuie să termin treaba la şcoală!

- Abea aştept să vad sala!

- Abea aştept să vad rochia!

- E rochia mamei!

- Abea aştept! ( plecase )

Mă mai liniştise puţin discuţia cu Cass, îmi plăcea să ştiu că undeva mai este o persoană care semăna cu mine, chiar nu vroiam s-o pierd.
[...]

20 decembrie.
Restul zilelor rămasem acasă, era deja ziua balului iar eu tot nu ştiam pe cine voi însoţi la bal.
"Inima va alege sau capul!?"