Dragostea invinge intotdeauna!

Capitolul 10: Te urasc!

Exact asa cum a spus unchiul, azi incep pregatirile pentru nunta. Sunt obligata sa ma marit cu persoana pe care nu o iubesc, cu Jake. Nu suport ideea ca tot restul vietii mele mi-o voi petrece cu omul pe care nu il pot iubi, insa nu am alta solutie. Parintii mei vroiau pace, toti vrem pace si asta se pare ca e calea spre ea. Cu fiecare minut care se scurge, ma simt tot mai prost, inima mea plange in acest moment. Plange caci odata ce eu voi deveni sotia lui Jake, va trebui sa renunt la cel pe care il iubesc. Ba chiar persoana care m-a invatat ce e iubirea, Nathaniel, imi va fi cumnat.. Daca mama si tata ar fi fost in viata, ar fi gasit o alta metoda prin care sa nu imi stric nici eu viata. Insa ei nu mai sunt si un lucru imi e clar: dupa aceasta casatorie, viitorul meu e distrus. Toti sunt in febra pregatirilor, matusa si prietenele mele isi aleg rochiile, unchiul meu si Jake au grija de costumele lor, caci in rest, totul e pregatit, chiar si rochia in care ma voi imbraca. Eu nu am nimic de facut, deci stau pe balconul casei mele, gandindu-ma la Nathaniel.. Oare el va veni? Nu as suporta sa il vad acolo. Bineinteles, daca el ar fi mirele, totul ar fi altfel. Stai! La ce prostii ma gandesc?! Asa ceva e imposibil. Tot ce imi doresc eu e ca Jake sa nu imi incurce planurile. O sa imi razbun parintii, insa nici dupa ce fac asta nu voi putea trai linistita, langa Jake.. Tot gandindu-ma la viitor, aud vocea matusii care ma anunta sa ma imbrac. Zis si facut. Arat bine in rochia de mireasa, pacat ca nu ma simt la fel de bine. Ma uit la privelistea de afara si am o viziune legata de viitor:

" Ma vad pe mine, stand fata in fata cu un barbat, nu vad clar cine e. Eu spun nervoasa:

- Deci tu i-ai ucis?! Nu pot sa cred. Nu ma asteptam la asta de la tine. Erai una dintre cele mai importante persoane pentru mine.."

Viziunea se opreste brusc. Deci o persoana importanta mi-a ucis parintii. Asta e prea de tot! In orice caz, continui sa privesc cerul, niciun nor nu il acopera, iar soarele straluceste cu putere, dandu-ne caldura. Ce bine ar fi daca aceasta caldura mi-ar topi sufletul inghetat. Da, a inghetat din nou, caci cel pe care il iubesc nu e langa mine. Cu acest gand in minte, siroaie de lacrimi imi inunda fata, e prima oara dupa mult timp cand plang. Nu pot sa imi mai controlez lacrimile cum faceam deobicei. Deodata, cineva bate la usa. Eu imi sterg repede lacrimile si las acea persoana sa intre. E Jake.. Se pare ca a venit sa ma vada inainte de marele eveniment. Se apropie de mine si spune:

- Ai plans? Esti trista? Stiu, e o casatorie aranjata dar gandeste-te ca faci ce parintii tai au vrut.

- Te rog, pleaca. Tu nu ii cunosti pe parintii mei, ei ar fi facut pace intr-un alt mod, intr-un mod care m-ar face fericita.

Se apropie de mine cu gandul sa ma imbratiseze, insa nu il las. Il imping, el enervandu-se.

- Tu vei fii sotia mea, clar?! Asa ca nu ma mai indeparta de tine!

- Eu nu te iubesc si nu te voi iubi niciodata! Pleaca, pana nu ma enervez si fac un gest pe care o sa-l regret!

- Deci nu ma iubesti, ha? Dar de cine esti tu indragostita, printeso?

- Taci! Te urasc! Dispari! tip eu nervoasa.

Acesta pleaca, lasandu-ma singura. In sfarsit.. Nu il mai suport. Nu pot sa cred ca el e asa. Ma gandeam ca imi e prieten, insa m-am inselat amarnic. El e doar un idiot.

Intre timp, in living, acolo unde sta Jake, aranjandu-si costumul..

Din perspectiva lui Jake:

Alexis nu poate impiedica aceasta nunta. Nimeni nu poate. Ea va fi in sfarsit a mea, doar a mea. Zambesc, uitandu-ma in oglinda si intre timp isi face aparitia Nathaniel. Acesta nu pare prea vesel. Oricum, nu imi pasa ce a patit, nici el nu poate face nimic sa opreasca aceasta nunta. Se apropie de mine, simt o durere in zona inimii si cad pe parchetul rece, sangele meu scurgandu-se, pe jos. Usor, imi pierd cunostinta.

Din perspectiva lui Nathaniel:

Asta patesc cei ce fac ceva ce nu imi convine. Fratele meu nu o poate avea pe Alexis. Ii verific pulsul, constatand ca in loc de nunta va avea loc o inmormantare.. Jake a murit. Scopul meu a fost implinit. Nicio nunta nu va avea loc. Intre timp, pe usa intre Alexis. Se pare ca a simtit mirosul de sange proaspat. Se uita cu groaza la tot peisajul, sigur nu se astepta la asa ceva. Vine spre mine si spune speriata:

- Tu ai facut asta? Dar..dar..era fratele tau. Cum ai putut sa faci asa ceva, Nathaniel?

- Am facut-o pentru ca nu il puteam lasa sa..

Nu apuc sa termin ce aveam de spus caci ea imi pune mana la gura si spune:

- Motivul nu conteaza!Tu..tu nu ai pic de suflet! esti un ..un monstru, Nathaniel!

Ce spune ma uimeste. Am facut-o pentru ea si ea ma considera un monstru fara suflet?! Gata cu iubirea! O detest! Am facut totul din iubire pentru ea, dar m-am saturat! Se uita cu dispret la mine, apoi plec. Am terminat cu iubirea si plec in alta tara, poate asa o sa o uit odata pentru totdeauna pe Alexis.

Din perspectiva lui Alexis:

Nu pot sa cred ce a putut Nathaniel sa faca.. L-a ucis pe propriul sau frate. Probabil el va pleca din viata mea odata pentru totdeauna. Cand toti au aflat ce s-a intamplat, au fost uimiti, insa tatal lui Nathaniel nu a avur vreo reactie. Aparent, la demoni e normal ca fratii sa se ucida intre ei pentru suprematie. Fiintele astea chiar nu au pic de suflet. Eu sunt distrusa, fiindca Jake era unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Il iubeam mult ca pe un frate, insa acum el s-a dus.. Acum, mai mult ca niciodata, il detest pe Nathaniel. Sunt fericita ca a plecat. O sa il uit eu.. cumva..