Dragostea invinge intotdeauna!

Capitolul 19: Iubire sau ura?

A trecut o zi de cand Yonna si haita ei mi-au fost alaturi. Dupa ce ne-au ajutat au plecat, promitand ca se vor intoarce intr-o zi. In sfarsit,  cu ajutorul lor, mi-am indeplinit scopul. Unchiul meu si-a primit rasplata cuvenita pentru faptele comise. Acum tot ce am de facut e sa ma concentrez pe prietenii si iubitul meu, sa ma straduiesc sa le ofer toata dragostea pe care o merita, fara sa am in inima vreo urma de razbunare. In sfarsit, voi trai cum au vrut mama si tata, inconjurata de dragoste. Acum insa, tot ce vreau e sa ma imbrac. E totusi dimineata.. Ma uit in imensul meu sifonier si imi aleg o rochita albastru-inchis cu trena, asortand-o cu niste balerini negri. Cobor in bucatarie si simt un miros minunat. Un singur lucru e clar: Sophie gateste. Ea e extrem de talentata la gatit. Merg spre ea, ii zambesc si ii spun:

- Ce gatesti asa, de dimineata?

- Pai, fac omleta cu bacon, spune ea concentrandu-se la munca ei.

- Atunci eu voi face o salata, ce spui? Stii ca Dani nu prea suporta carnea.

- Perfect, imi raspunde ea apoi imi da un vas cu toate legumele de care voi avea nevoie.

Eu incep sa fac salata, apoi in scurt timp apare cineva in spatele meu si ma cuprinde in bratele sale puternice. Eu ma intorc spre el iar el ma saruta pe frunte, facandu-ma sa ma inrosesc. Se uita adanc in ochii mei, ei ii studiez ochii sai inconfundabili, in care ma pierd si niciodata nu gasesc iesirea apoi imi spune vesel:

- Iubito, de ce nu m-ai trezit? Stii ce nasol ma simt sa dorm fara tine? Patul e atat de gol..

- Dormeai ca un ingeras, nu m-a lasat sufletul sa te trezesc, ii spun eu zambindu-i dulce.

- Hai sa te ajut! imi raspunde hotarat.

Dupa ce termina ce are de spus, ma ajuta cu taiatul legumelor apoi eu pun putina sare si ulei de masline si astfel amandoi terminam salata. A iesit delicioasa, doar a fost o munca de echipa. Sunt atat de fericita cand el e langa mine, pur si simplu il simt aproape de sufletul meu. Acum tot ce mai avem de facut e sa ii trezim pe ceilalti ca sa luam micul dejun impreuna. Zis si facut. Robby  se ocupa bineineles de asta, pur si simplu incepe sa cante  iar vocea sa asurzitoate ii trezeste pe toti din casa. Dupa ce terminam micul dejun, Nath, Cata si Robby se duc la una din firmele lui Nathaniel, mostenita de la tatal sau. Le place mult sa lucreze acolo, mai ales ca acum afacerile merg foarte bine, sub conducerea lui Nath impreuna cu cele 2 maini drepte ale sale, Cata si Robby, bineinteles. Noi ramanem acasa si hotaram sa mergem la cumparaturi. Ajungand in living, constat ca Nathaniel si-a uitat un dosar. Il iau si impreuna cu fetele mergem spre firma.

- Eu conduc de data asta! spune Sophie si se urca la volanul masinii.

- Ba eu! ii raspunde Dani nervoasa.

- Nu va mai certati atat! Sophie, daca tot esti la volan conduci tu! spun eu vizibil iritata de cearta lor.

Sophie bineinteles ii scoate limba lui Dani si apoi porneste masina, savurandu-si "victoria". Odata ajunse in fata sediului firmei, ne despartim fiecare mergand in drumul ei: eu spre Nathaniel, Dani spre Cata, iar Sophie spre baie. Ups! Am uitat ceva acasa.. Katy nu s-a trezit.. O sa aiba o surpriza cand va vedea ca e singura acasa. In fine.. Odata ajunsa in biroul lui Nath,  merg spre masa sa si gasesc un biletel, intr-un plic. In biletel scrie: " Nathaniel nu te-a iubit niciodata ". Pe langa biletel, in acel plic mai e si o poza cu el si Katy, sarutandu-se. Incremenesc vazand aceasta poza cu presupusa mea prietena si "tipul care ma iubeste". Ii detest.. Siroaie de lacrimi imi indunda chipul, si cad in genunchi pe jos, tinand in mana poza cu mine si el pe care o avea pe birou. O arunc spre usa si rama pozei se sparge in mii de cioburi, iar cineva isi face imediat aparitia pe usa. E Jacob, bunul meu prieten care intampaltor e avocatul firmei. Acesta ma ia in brate si ma consoleaza, sarutandu-mi fruntea. In acel moment lacrimile curg si mai rapid, caci Nath facea acelasi lucru, imi saruta fruntea. Eu si Jacob insa, nu stim un lucru.. faptul ca doi ochi negri plini de ura si gelozie ne pandesc fiecare miscare..

VA URMA..