Dragostea invinge intotdeauna!

Capitolul 14: Momentele perfecte nu dureaza mult

Peste o ora...

Odata ajunsi in casa lui Nath, fiecare isi gaseste cate o ocupatie: Dani si Cata gatesc cina, Katy cauta bancuri pe un site, rasul ei auzindu-se prin toata casa, Robby si Sophie ii spioneaza pe Dani si Cata iar eu dorm in bratele iubitului meu, Nathaniel. Sunt atat de fericita, ii simt iubirea, ii aud inima, batand cu putere. Pot spune ca el m-a schimbat, m-a facut o persoana mai buna, care nu mai cauta razbunarea, ci doar iubeste. Iubeste neincetat, neputand renunta la persoana iubita. Toti au observat zambetul meu, care acum nu mai e fals, ci e total sincer. Nu mai e loc de falsitate aici. Toti putem spune ca suntem cei mai fericiti, fiind langa prieteni, dar si langa persoanele iubite. Parca totul ar fi un vis. Ciudat e faptul ca viata reala e un vis, insa eu am un cosmar.

"Il vad pe acel om mascat, acel om care mi-a ucis parintii. Are o privire rece, groaznica, care ma inspaimanta. Il pot asemana pe acest om cu un mostru fara suflet. Se apropie de mine, luandu-ma in brate. Nu inteleg de ce, dar eu nu resping imbratisarea, ci ma cufund in bratele sale. Acesta imi sopteste:

- Te iubesc, draga mea. 

Vocea imi e cunoscuta, insa nu imi dau seama pe moment cine e. Cert e ca recunosc aceasta voce, am mai auzit-o undeva. In vis sunt ingrozita, dar se pare ca in realitate plang. Eu ii spun cu veselie: 

- Si eu te iubesc enorm, u.. Dar nu reusesc sa imi continui fraza caci din senin tot peisajul devine alb si in fata mea apare o batrana, care e defapt bunica. O recunosc dintr-o mie. A murit cand eu eram mai mica. Aceasta se apropie de mine, aratandu-mi imagini cu tata si unchiul meu cand erau mici.

- Vezi tu, scumpa mea nepoata, de cand sunt mici, unchiul tau il detesta in secret pe tatal tau, pentru faptul ca tatal tau era mereu mai bun ca el, si inca e mai bun ca el. 

- Inca mai e? Dar buni, tata e mort, spun eu, de aceasta data plangand in ambele lumi, cea a visului si cea a realitatii. 

- Asta o crezi doar tu. Insa nu uita ceva, toti membrii familiei care nu mai sunt te iubesc si te vegheaza. Ah da..Sa nu uit. Si Jake te are mereu in paza, te iubeste mult. Chiar si pe Nathaniel il protejeaza, fiind fericit pentru ca in sfarsit sunteti impreuna. A reusit sa il ierte pe fratiorul sau. Sa nu uiti ca toti te iubim. "

Aceste ultime cuvinte fiind spuse, ma trezesc plangand pe pat, Nathaniel si toti ceilalti stand langa mine. Sunt foarte speriati cu totii, se vede cu claritate pe fetele lor. Nath ma ia in brate , ingrijorarea citindu-se in ochii sai abisali si ma intreaba : 

- Iubito, te rog sa nu mai plangi. Fiecare lacrima a ta e ca un cutit otravit, infipt cu putere in inima mea. Gata, suntem toti langa tine. Ce ai patit?

Eu ii raspund la intrebare, istorisindu-le tuturor visul meu. Cu totii stim ca visele mele au mereu o insemnatate ascunsa. Citesc in gandurile tuturor faptul ca incearca sa descifreze ce anume inseamna si acest vis. Dupa putin timp de liniste, Katy spune:

- Bunica ta ti-a povestit despre faptul ca unchiul tau era mereu invidios pe tatal tau.. Poate asta inseamna ca..

- Nici sa nu iti continui ideea, Katy! Cum sa ai tupeul sa gandesti macar asa ceva?! Dar apoi sa mi-o si spui! Nu unchiul meu mi-a ucis parintii! Pana la urma, se presupune ca abia ai devenit sincera. Deci de ce am avea incredere in vorbele tale? 

Dupa ce spun asta, ea pleaca plangand, insa Robby o opreste si ii spune ca totul va fii bine. Ea se duce in camera ei, iar Robby imi spune:

- Ai fost prea dura cu ea, Alexis. Daca asta crede ea, las-o sa creada ce vrea.

- Mda, dar sa stii ca tot ce e in exces strica. Cam asa a fost cu tupeul ei. 

- Dar, poate chiar are dreptate.. Are o mare logica, daca stai sa te gandesti mai intens, spune chiar Nathaniel.

- Chiar si tu crezi asta? La tine nu ma asteptam. Stiti ceva, plecati cu totii! Lasati-ma singura! spun eu nervoasa.

Cu totii pleaca, Sophie si Dani ramanand in urma, privindu-ma cu o oarecare dezamagire.