Început și sfârșit

Capitolul 6

       Mary

     Intrând în casă pe vârfuri ca să nu risc trezirea părinților, îmi stăpânesc cu greu hohotele de plâns ce m-au cuprins din momentul în care am văzut cine l-a sunat. Ajung în camera mea și îmi închid ușa cu cheia, ca să nu fiu deranjată de nimeni, oprindu-mi și telefonul, din același motiv. Mă așez în pat, fără să mă schimb în pijama, cuprinzându-mi genunchii cu brațele, legănându-mă ușor în față și în spate, lăsând lacrimile să curgă liniștite pe obrajii mei, gândul zburându-mi de la momentele de tandrețe cu Daniel, un necunoscut, la bărbatul de acum 2 ani ce îmi arătase dragostea și în care aveam cea mai mare încredere. Acum realizez că absolut nimeni nu mă va putea face să simt aceleași lucruri pe care mi le-a arătat el. Am învățat să nu îi mai pronunț numele, să mă trezesc dimineața fără îmbrățișările și sărutările lui, să trăiesc fără vocea sa.. Nu realizez cu ce am greșit, însă tot ce știu este că inima mea este încă la el.

      Mergeam zilnic la locuința lui, unde mă învăluia cu dragoste și visam cum voi crește lângă el. Când a plecat m-a lăsat fără nimic, și-a schimbat și adresa, a dispărut. Unde, nu știu. Dar am realizat că pentru el am fost doar o distracție, deși nu i-am permis să facă prea multe. Poate asta a reprezentat și problema. Însă tot nu rezolvă misterul ce s-a lăsat în urma sa. Nimic nu poate justifica de ce a plecat așa brusc. Poate doar el... Nu mai vreau să mă gândesc. Îmi fac rău singură.

    Daniel este primul bărbat după el care îmi dovedește, din nou, cât de neîncrezători sunt toți cei de sex masculin! Ajung să cred că sunt o persoană naivă, acordând încredere la primele persoane pe care le întâlnesc. Sper să nu fiu prea dură cu mine, însă situația în care mă aflu nu este prea favorabilă gândirii mele. Brusc simt că oboseala recentelor evenimente mă doboară și cad într-un somn adânc.

     "-Iubitule, nu vreau vreodată să ne despărțim, orice ar fi!

      -Ești cea mai importantă persoană din viața mea, spuse el și se apleacă spre mine, cuprinzându-mi buzele într-un sărut apăsat, plin de promisiuni nerostite și dorință de mult stăpânită."

      Dintr-o dată mă trezesc, lacrimile năvălind în ochii mei, prelungindu-se pe obraji. A fost doar un vis..o amintire frumoasă din trecut, care nu se va mai repeta vreodată.

     Mă ridic leneș din pat, îndreptându-mă spre biroul unde îmi lucram temele și proiectele, ca să văd cât este ceasul. L-am mutat de pe noptieră ieri dimineață când mă enervasem că suna și aveam un somn liniștit. Văd că este ora 14:00,realizând cât am dormit: 9 ore.
      Nu am vrut să merg la prima oră. Ba chiar nu am vrut să merg deloc la școală, dar nu pot lipsi când am eu chef. Am avut nevoie de un timp singură, să mă liniștesc și să îmi întăresc puterea în mine, ca să pot continua cu zilele dureroase pe care le trăiesc cu dezamăgire în suflet de aproape 2 ani de când am fost părăsită de "iubirea vieții mele".

       Descui ușa, mică fiindu-mi mirarea când văd casa goală. Mă îndrept spre frigider de unde scot sticla de coniac a tatei. Sunt sigură că nu va observa lipsa băuturii. Iau un pahar de shot pe care îl umplu și îl dau rapid pe gât. Mai torn un pahar, apoi încă unul și încă unul, până simt că se învârte camera cu mine. Mă întorc în dormitor, unde mă schimb în niște blugi skinny negri tăiați și o helancă albă, pe care am asortat-o la tenișii mei albi. M-am lăsat nemachiată, nu am chef de cosmetice. Mi-am luat ghiozdanul făcut în grabă, telefonul și cheile, apoi ies pe ușă, urcându-mă la volan. Știu că nu trebuia să mă urc beată la volan, dar acum nu mai îmi pasă. Acum, cand EL mi-a revenit în minte, vreau doar să fug! Conduc ca o nebună, ajungând în mai puțin de 5 minute la liceu. Parchez mașina mai perfect decât o fac când sunt trează, trântesc ușa și din neatenție, îmi prind geaca neagră de piele în portieră. Mă enervez mai tare, eliberându-mă și mă îndrept spre sala de curs. Intru ca o vijelie, observându-i pe toți cum se uită la mine de parcă eram plină de diamante. Mă așez în banca mea, iar spre mine se îndreaptă Dora, care arăta chiar speriată, acest lucru fiind neînțeles de mine. Desigur, vedeam 3 Dore și nu prea știam care este cea adevărată.