Stilista lui Harry Styles

Chapter 14

"Un pas în plus şi îi zbor creierii." nu pot avea o viață normală, nu?

"Lasă-mă!" mă zbat să scap de el, dar degeaba. Pe deasupra, mai împuşcă şi o vază de-a mamei.

"Andrew, du-te sus!" țipă James la fratele meu.

"Dacă mai țipi la fratele meu-"

"Ce? O să încerci să scapi şi după eu te voi împuşca, la fel şi pe prietenii tăi? Nu cred că vrei asta." mă amenință şi îmi apasă mai tare pistolul de tâmplă.

"Las-o în pace!" ridică Harry piciorul, vrând să se apropie, dar se răzgândeşte imediat.

"Vreți să o las? Şi dacă eu nu vreau?"

"Doar dă-i drumul! Îți dăm şi bani, las-o în pace." încearcă Harry să-

"Nu îmi trebuie banii voştri."

"Atunci ce vrei de la ea?"

"Deja întreceți măsura cu întrebările! Gata, o împuşc."

A fost frumos să trăiesc. Nu voi uita niciodată clipele minunate din viață niciodată. La revedere, Pământ.

Stai puțin. Nu văd sânge, nu simt durere, nu aud niciun glonț părăsind pistolul. Trăiesc!

"Ce mama naibii..." înjură James când observă că a rămas fără gloanțe. Îți sunt datoare, soartă!

"Acum pleacă de aici până nu chemăm poliția!" îl amenința Harry, iar el pleacă.

"Alice, eşti bine?" mă întreabă toți.

"Da. Sunt bine. Dar voi cum ați ştiut să veniți aici?"

"Eu i-am sunat de pe telefonul tău. L-am luat când nu erai atentă, şi nici nu am plecat de aici, eram sigură că toate astea se vor întâmpla." aşa cum mă gândeam.

"Aww... Vă mulțumesc!" ne strângem toți într-o îmbrățişare după ce vine şi Andrew.

"One Direction m-au atins! Nu mă mai spăl niciodată!" spune Anne şi începem toți să râdem. Păi, Anne e Anne. Nu o poți schimba.

***

"Jenn! Am ajuns acasă. Am venit şi cu Alice." o anunță Anne pe sora ei, Jennifer, că nu mai e singură. Au trecut trei zile de la incidentul cu James, şi sper că a fost ultimul de genul.

"Bună. Vezi că eu sunt cu Taylor şi Edith în camera mea. Lucrăm la un proiect. Iar mama şi tata se întorc târziu!" nu am mai văzut-o pe Jenn de mult, şi acum că o văd mi se pare că s-a înălțat. E aproape cât mine. "Stai puțin. Alice? Prietena ta se întâlneşte cu Harry! Oh doamne! Norocoaso!" țipă Jenn şi mă ia în brațe. Am uitat să menționez că e şi ea directionera? Cred că da.

"Nu e mare lucru. Adică, e şi el o persoană normală. Ca noi toți. Faima nu îl schimbă."

Ne ducem în camera şatenei unde începem seara fetelor. Ne machiem cu ochii închişi una pe cealaltă, ne facem manichiura şi pedichiura, dar cel mai important, vorbim despre băieți. Anne nu a vorbit despre Niall, Harry, Liam, Louis sau Zayn, ceea ce este uimitor. De obicei asta face. A vorbit despre fratele unei colege a lui Jenn. Are 19 ani, de vârstă cu Anne. Povestea despre el că mai venea aici după Taylor, şi s-ar putea să vină şi în seara asta să o ia. Cred că e foarte fericită.

Eu la categoria baieți, am vorbit despre Harry şi întâmplări cu el. La fiecare din ele spunea 'Aww' şi îmi repeta cât sunt de norocoasă.

"Anne, vreau să te întreb ceva. De ce nu ai mai vorbit de 1D? De obicei o făceai. Nu mai eşti o directionera?" fac o glumă, dar ea crede că nu glumesc. Se uită cu o față revoltată la mine, de parcă am jignit-o.

"Direcțoneră voi fi până la moarte. Şi chiar vrei să încep? Tu ai vrut-o." îşi drege vocea, pocneşte degetele şi îşi roteşte capul. Ok, devine serios.

După ce îmi povesteşte cam jumătate de oră despre ei, termină. Aleluia! Oricum nu am fost foarte atentă. Am mai ascultat puțin pentru că totuşi, sunt împreună cu unul din ei.

"Wow! Nu am ascultat nimic. Hai să trecem la alt subiect."

"Tu ai vrut să auzi. Mă duc să deschid." merg pe furiş prin spatele ei şi văd un băiat înalt, brunet şi cu ochi verzi stand la usa. E dragut.

"Am venit să o iau pe Taylor. Bună, Alice." de unde îmi stie6 numele? Cum de m-a văzut? Stai puțin. Sora lui e directionera, apar la TV din cauza paparazzilor, deci... Lui Anne doar i-a făcut cu mâna. Acum îi pot face în ciudă.

"Vin acum, Sam!" îl văd pe brunet că scrie pe o hârtie ceva, după i-o dă lui Anne. Asta o să fie interesant.

"Pa Taylor!"

Ne întoarcem în camera şatenei unde începe să sară ca o nebună şi să țipe.

"Ce ai pățit? Te-au răpit extratereştrii şi ți-au arătat viitorul în care eşti măritată cu Niall? Acum eşti pe Pământ, revinoți la viață!" se opreşte până la urmă şi se mai calmează puțin.

"Sam mi-a dat numărul lui şi m-a invitat la o plimbare în parc mâine!" țipă de bucurie şi reîncepe să danseze.

"Bravo! Cu ce te îmbraci? Cât veți sta? O să faceți mai mult decât cere limita?"

"Vom fi cuminți, promit! Şi chiar nu ştiu cu ce mă voi îmbrăca."

"Eu decid! Şi vezi că va fi ceva decent, nu vreau să ți se întâmple ce mi s-a întâmplat mie cu pijamalele. Nu întreba."

"Ok. Ce s-a întâmplat?"

"Ți-am zis să nu întrebi. Nu poți fi mai puțin curioasă?"

"Nu." îmi zâmbeşte malefic iar eu cedez.

"Eram la hotel şi mă pregăteam să dorm, când îi aud pe băieți venind de la repetiții şi am ieşit să le spun să tacă, dar eram în pijamalele decoltate. Proastă mişcare. Se holbau la mine până când am pocnit din degete. Ai înțeles?"

"Da. Acum cu ce să mă îmbrac?" mă întreabă când deschide dulapul.

"Aş zice colanții negri şi... bluza aia roşie cu guler. Încalță-te cu cizmele maro înalte şi e perfect." ăsta mai mult e stilul meu, dar cred că îi place.

"Mă mai gândesc până atunci. Hai să dormim."

"E 10. Eu zic să ne uităm la un film. Apropo, dă-mi puțin telefonul tău." vreau să văd dacă a trecut numerele băieților în telefonul ei.

"Ia-l." aşa cum credeam, a trecut numerele băieților în telefonul ei.

"Ce caută numerele astea aici?" o întreb şi îi arăt telefonul.

"Nişte... colegi de-ai mamei mele. Da."

"Şi de ce au inimioare şi sunt alintați 'Lou', 'Hazza', 'Payno' şi 'Nialler' cu inimioară fiecare?" încep să râd iar ea se înroşeşte la față. Am trăit s-o văd si pe asta.

"Pentru că aşa vreau. Acum dămi-l înapoi!" se întinde după el, dar până la urmă cedez. A fost prea hilară faza asta.