Atat de des privim spre cer... sperand, dorindu-ne ceva mai mult,
Dar ne e teama sa visam, si-atunci ne-ntoarcem cu durere spre pamant.
Ochii sclipind de bucurie, emotia artei de-a trai intense,
O nuanteaza in peretii mintii-ntunecate-eterne.Ne ascundem in funinginea clipei noastre scurse si inerte,
Pavand in noi singuratatea si durerea idealurilor neavute.
Iar cand ne deschidem ochii spre un nou inceput,o noua raza de soare
Tremurul vocii noastre se aseaza ca bruma amintirii iernii- instrainare.Cand ne privim chipul,
Proiectie abstracta a ceea ce-nsemnam noi,defapt...
Ne-ndepartam subit de sentimente,
Privindu-ne ca pe un trandafir uscat
Ceea ce devenim fara regrete.Iar cand timizi privim spre visul căii noastre luminoase ce pare perfecta,
Ne amagim cu limitele intunecate.
Ca acide bicromate de durere obtinute prin metode laborante,
Sunt limitele create spre propria noastra distrugere.Si-mi spui ca nu ti-e frica.
De ce ma minti stiind ca sufletele noastre se coloreaza una pe alta?
Cu a lor cenusa vie...mazgalesc idealurile pe care le-au ascuns de noi?Stiu deja cat iti este de teama...Cat de sinistru este sa te plimbi noaptea prin tine.
Stiu pentru ca seara de seara,imi apune dragostea undeva in infinitul lacrimilor tale.
Si cautand-o, ajung sa ma pierd in tine
În sufletul tau inundat.Dar tu te ascunzi, ca o stea printre norii mintii mele...
Plictisit de dragostea fierbinte ce candva o adorai,
Lasandu-mi inima pustie,
Si vise inerte,dorinte imperioase stinse. De ce?
De ce ti-e teama sa iubesti?Te-ascunzi si de ochii mei,in care te pierdeai cand fugeai de concretul tau
Uitand de lumea interioara pe care o construiam din durere si scrum uscat.
Nu stiu daca te vei intoarce vreodata sa ma cuprinzi in brate, stii ce vreau...
Sau poate totul... Ai uitat.Eu voi ramane cetate cuantificata de timpul inimii tale distrus.
Si voi astepta sa ma salvezi din funinginea mea,
Sa luminezi viata ce în zadar s-a stins Prin cimitire de vise, si iubiri
Temandu-ma si eu..
Caci cum altfel pot iubi un vis?

CITEȘTI
Poezie Fara Sens
PuisiCeva fără sens. Când le citești,vreau să știi că sunt pentru tine. Oricum destinatarul lor original nu va avea ocazia să-mi mai audă iubirea... Poate pentru tine,va însemna ceva mai mult:)