-Neața,papusa!
-Dute dracu!*spun scarbita*
-Calmeaza.te dulceata,dupa ce pleci de aici nu mai vorbesti deloc!*spune strangandu-ma de maxilar*
Inauntrul meu sunt plina de frica,imi e foarte frica,extrem de frica,nu vreau sa ii arat jegosului ala asta.Nu vreau sa vada ca sunt slaba,vreau sa vada ca nu ma las usor,stiu ca va veni,stiu ca ma va gasi,ma va lua acasa,stiu sigur!
Stiu ca HyunSeung va veni sa ma salveze,stiu asta.
Imi strang picioarele langa corp si imi rezem capul de peretele rece.Incheieturile imi erau pline de sange si vanatai.Ma dureau groaznic.Nu mancasem de 2 saptamani,de cand am fost rapita de jigodia asta.
Usa se deschide si pe ia intra un tip cu o gluga mare pe cap,tot ce puteam vedea erau niste ochi mari si negri.
-Cine esti?*spun incet putin speriata*
Rade.
-Am intrebat cine esti!
-Chiar nu ma recunosti?Credeam ca daca suntem inpreuna de atat timp,chiar credeam ca ma vei recunoaste!
-HyunSeung?
-Buna!
-Nu pot sa cred!
Vine spre mine si ma ia in brate.
-Auci!Doare!Hyunseung!Doare!
-Off...scuze...doar...mi-a fost asa dor de tine...
-Si mie,nu imi vine sa cred ca esti aici!Stiam eu ca se va intampla,stiam eu! STIAM!!
Eram in pat,transpirata ,plangand si urland.Nu pot sa cred ca am avut cosmarul iar,de o luna tot am acelasi cosmar,pare atat de real de fiecare data.
Ma ridic in fund complet derutata.
-Hei,esti ok?
Spune fratele meu din patul sau.
-Da,doar un cosmar.Atat.
-Sigur?
-Da.
Ma ridic din pat si ies pe usa usor.Intru in sufragerie si imi iau telefonul.
-Alo?
-HyunSeung?
-Ce s-a intamplat?Vorbesti ciudat.
-S.a intamplat iar...
-Nu...
-Da,dar de data asta am vazut cine era tipul ala cu gluga.
-Cine era?
-Tu....erai tu....HyunSeung.
-Serios?
-Da.Erai tu!
-Ce ar vrea sa insemne asta?
-Inseamna ca trebuie sa plecam de aici,HyunSeung,departe, trebuie sa plecam departe.
-Ok...si unde?
-Oriunde,nu conteaza,oriunde posibil....
-Ok,ok,calmeaza-te,vin la tine acum,ok?
-Ok,te astept.
Inchid telefonul si il arunc pe fotoliul de langa mine.Nu imi pot lua gandul de la cosmarul asta ce se tot repeta,si in fiecare seara se continua cu cate o secventa,exact ca un film.
Se aud in usa 2 batai.Ma undrept spre ea si o deschid.
-Hyunseung!
-Am aici cateva moduri pentru a te face sa nu mai ai cosmaruri!
-Care ar fi?
-Pai...
-Nu ai nimic,nu?
-Nup.
-Si atunci?
-Cautam pe net...
-Pe bune?
-Dap.
-Sa cautam pe internet,grozava idee.
-Pe bune?
-Nu chiar...
Am cautat pe internet,nimic,am mers la biblioteca,nimic,am facut tot posibilul.
-Uou,uite aici!
-Ce e?
-Uite!
-Wow....
-Asta inseamna ca...
-Dap...
-Tu esti....
-Dap!
-Nu cred!
-Sunt clarvazatoare?Imposibil!Absolut imposibil!
-Hei,daca esti clarvazatoare nu inseamna ca...
-Visul se va adeveri?Nu!
-Hei,hei,uita-te la mine,nu trebuie sa ne panicam acum,totul va fi bine,iti promit!
-Ok....
