Violet

Capitolul 9.

    M-am sculat enervata. Fratele meu ma trezise de dimineata devreme si ma puse sa ma pregatesc rapid de scoala, pentru ca peste o ora autobuzul avea sa fie aproape. Nici nu realizase ca am venit tirziu acasa, intrind pe fereastra si ca nu dormisem destul pentru a avea energia necesara de a invata. Nu doream sa merg la scoala, nu doream sa dau cu ochii cu persoana pe care o uram cel mai mult. Totusi m-am rdicat si m-am dus la baie, unde mi-am spalat repede dintii si fata. M-am machiat lejer pentru a imi ascunde defectele fetei mele obosite, cind mi-am observat cicatricile proaspete de pe mina. Erau rosii si umflate, iar pe deasupra se facuse un strat subtire de singe uscat. Mi-am atins taieturile si am suspinat, pentru ca durea. Am scuturat bratul si l-am lasat in jos, iar apoi am continuat sa ma aranjez. Adevarul era ca inca doream sa ma tai, mortal. Sa vad cum pielea mi se va desparti in 2 parti egale, din care, va incepe a curge singe prin vena deschisa. Va curge rapid si fara oprire, impinzindu-mi mina de substanta rosie iar intr-un moment dat voi cadea jos, fara suflare si ajutor. Imi doream asta, dar nu puteam sa o fac pentru i-am promis ca nu o sa ma mai tai.
Am imbracat un pulover negru si croptopat si o pereche de sorti albastrii cu talie inalta iar apoi mi-am pieptanat parul alb. In crestet mi se vedeau deja fire de par blonde deschis, care chiar daca nu se observau atit de tare ma deranjau pentru ca imi parea ca imi scoteau adevarata fiinta la iveala. Culoarea alba a parului deasemenea nu era atit de stralucitoare asa ca am decis ca dupa ore sa vizitez un salon si sa imi fac parul inapoi, alb imaculat. Mi-am aruncat ruxacul pe umar si mi-am incaltat adidasii albi si am coborit treptele. Nu imi era foarte foame, pntru ca aseara am mincat chipsuri si pizza vegetariana pe plaja dar oricum imi simteam stomacul gol. Am intrat in bucatarie si am gasit in frigider un mar galben, legume si piept de pui, asa ca mi-am facut doua sandwichiuri pe care le-am mincat pe loc. In bucatarie intra Alex tinind usa deschisa si sprijininduse de ea. Nu l-am privit, imi terminam dejunul dar stiam ca e acolo.

-Violet, stiu ca nu am inceput cu piciorul drept dar trebuie sa intelegi ca fac toate astea pentru binele tau.

Daca ar fi pentru binele meu, mi-as dori sa dispari.

-Am lipsit atit de putin timp dar te-ai schimbat atit de mult...

Putin?! Ai lipsit 6 ani! Aveam doar 10 cind ai plecat. E normal sa ma schimb, tontule.

-Vorbeste cu mine!

L-am privit.

-Stii, am spus lingindu-mi degetele dupa sandwich, poti sa imi i-ai telefonul, dar nu si viata sociala. Poti sa ma obligi sa merg la scoala, dar nu si sa invat. Poti sa ma tii inchisa in casa pe viata dar nu si sa ma opresti sa vad ce se petrece afara si lumea de acolo. Esti un fraier, Alex si asa ai fost mereu. Nu imi pasa de lipsa ta sau de ceea ce iti doresti pentru mine, vreau doar sa pleci. Nu imi doresc un frate, cel putin nu pe tine.

-Nici nu m-am gindit sa ma retin aici! Casa asta, tu si maica-ta sunteti mizerie!

-E si mama ta...am raspuns idiferent muscind din mar.

-Nu incerca sa imi amintesti! Stiu asta!

M-am ridicat de pe scaun si am trecut pe sub bratul lui in sufragerie, unde m-am apropiat de usa principala.

-Am venit...pentru a participa la divortul parintilor. Au nevoie de martori, sustinatori. Voi pleca miine, de indata ce se termina procesul daca asta e ce vrei. Telefonul tau... ti-l voi lasa in camera.

-Okey, i-am raspuns, iar acum iarta-ma dar intirzii la scoala.

Autobuzul scolar astepta in fata casei mele, asa ca am urcat. Am privit in jur si, din intimplare am dat cu ochii de o persoana cunoscuta, apoi mi-am amintit ca se numea Sage. Ne-am cunoscut in biblioteca dar nici macar nu am avut timp sa iau prinzul cu ea. Statea singura pe o bancheta la fereastra cu castile in urechi, asa ca m-am asezat alaturi. Era frumoasa, avea astazi parul prins intr-un coc dezorganizat pe cap iar pistruii de pe nas erau putin accetuati. Nu era machiata dar frumusetea ei naturala era deajuns pentru a atrage atentia. O clipa ea ma privi surprinsa de parca incerca sa isi aminteasca unde m-a mai vazut, apoi imi zimbi si isi scoase o casca.