Orfana -10 negri mititei(Jeff the Killer F.F.)

Capitolul 26. "Ai grija, Jane!"

CITIȚI ÎN P★LA MEA CE SCRIU AICI!
Clar n-am nici măcar o idee de ce citiți căcaturile tastate de mine.Îs atâta de patetice, că am ajuns să îmi fie rușine cu ele pe acest site.Și mai rușine îmi e că am ajuns la aproape 800 de voturi.Nu le merit legiune, nu le merit.Da', mulțam fain oricum, sânteți minunați.
În altă ordine de idei, cred că titlul s-o dus pă p*lă și că nu mai are nici o legătura cu conținutul.Îmi puteți da voi niște idei pentru un titlu nou?Îs cam seacă amu'.Și puteți să-mi dați niște idei noi in legătură cu conținutul.Cu cine vreți să rămană fiecare personaj și de ce?Sau cum vreți să o schimb pe Jane?
Vă anunț de acum că virgulă cartea o să aibă un șfârșit trist.Numărul capitolelor următoare nu-l știu încă.
Spor la citit.
Serios.
Spor.
E plictisitor ca dracu.

**

Pasesc incet prin gradina si observ imediat corpul drept al lui Stark pe dupa copac.Incerc sa pastrez amintirea dureroasa petrecuta aici acum ceva timp departe de gandurile mele, dar parca ma loveste ca un cutit in inima.Fara mila si fara indurare.

-Buna, J!

Zambesc si incerc sa par cat se poate de calma.

-Hei, Stark.

Zambeste larg si ma prinde intr-o imbratisare de urs pe care o accept.

-Ce faci?

-Vreau raspunsuri.

Rade atunci cand aude raspunsul meu repezit.

-Intreaba-ma, zice chicotind.

Am atat de multe intrebari incat in capul meu e o invalmasala totala.

-Tu... cum... ai...

-Nu stiu cum am devenit vampir Jane, cert e ca atunci cand m-am trezit Neferet era langa mine.Mi-a facut ceva, dar nu-mi pot da seama ce, e totusi ceva ce ma tine legat de ea.

"Stiam eu ca e mult prea ciudata" imi sopteste constiinta.

-Gasca mea... ei stiu de puteri...

-Nu, imi taie Stark fraza.Fiecare afinitate e ascunsa bine de tot pana sa fie gasita...

Rasuflu usurata si ma relaxez afland ca prietenii mei nu sunt doar niste vrajitori ciudati ce m-au mintit.

-...eu insa nu stiu cum am reusit sa mi-o gasesc atat de usor, continua Stark, in timp ce eu raman perplexa.

-T..tu ai o afinitate?intreb, iar el se scarpina in cap facand o grimasa confuza

-Mda.Cand trag cu arcul, nu pot sa ratez tinta.

-Asta e o intrebare la care vreau sa-mi raspunzi sincer, Stark.Suntem cu adevarat in pericol aici?

Ma asteptam sa rada, sa ma faca prostanaca orice altceva decat figura neutra ce ii este prezenta pe chip.

-Da, Jane.Trebuie sa te scot de aici cat mai repede.

Ma trage de mana in timp ce eu procesez la ce se refera.

-Nu plec de aici fara prietenii mei! soptesc apasat si pot sa jur ca si-a dat ochii negri peste cap.

-Te astept aici!Nu sta mult, si ai grija, Neferet aproape ca poate sa citeasca ganduri!

-Trebuie sa mergi cu mine, nu ma vor asculta daca nu am o dovada! protestez iar el imi prinde mana fortandu-ma sa-l urmez.

Imi tin gandurile despre Neferet departe de cap si incep sa fug spre camera mea.Rasuflu usurata cand imi vad prietenii stand in camera mea, urmarind un film.

-Trebuie sa plecam, acum!tip, iar reactia lor e normala.Sunt socati, dar reusesc sa-i fac sa isi impacheteze cateva lucruri in timp ce le raspund intrebarilor

Stark ne ajuta fara sa scoata un sunet, apoi ii conduce pe Jeff, Damien, Stevie Rae, Rrom, Shaunee si Brooke afara.

-Stati!soptesc arunci cand iesim pe poarta orfelunatului.Unde e Heath?

Toti dau din umeri, iar Stark ofteaza fals di zgomotos.

-La naiba, lasa-l, trebuie sa plecam!tipa iar eu simt ca cerul o sa-mi cada in cap.

Imi arunc ghiozdanul plin cu provizii la picioarele lui Jeff care ma priveste ciudat.

-Trebuie sa ma duc, ii soptesc la ureche, apoi il sarut apasat in fata tuturor.Buzele mele le framanta pe ale lui in ritm alert. Simt ca o sa-mi crape capul.
-Ai grija, Jane!striga, iar eu o iau la goana inapoi catre orfelinat, ignorand fata socata a lui Stark.

**

Așșșeee.
Mult dialog.Știu.
E necorectat și scris pe telefon.
Vreau păreri.
Xoxo.