∆ Apocalipsa ∆

-Metroul-

      După ce trag de corpul băiatul în acel magazin închid ușa și încep să-l controlez de arme, îi scot cuțitul din buzunarul de la spate și un pistol cel ascundea într-o curea la picior.

S. - Acum știu de ce l-ai lovit.
P. - Mă mințit că nu are alte arme la el.
S. - Ce facem cu el?.
P. - Pare să aibe vreo 17-18 ani, ca mine.
S. - Da, Hai să-l legăm.
P. - Caută un butoi de tablă cu capac iar eu îl voi lega.
S. - Bine.

I-au un scaun de lemn cu spătar și îl pun lângă trupul băiatului, îl ridiculizează și-l pun pe scaun. Îl leg cu o curea de mâini și încep să mă uit la el, Sophia mă strigă din afara magazinului. Ies afară și merg la ea, îmi face semn către un coș de gunoi.

S. - Ce zici de ăla?.
P. - E perfect.
S. - Dar ce vrei sa faci cu el?.
P. - Ai să vezi.

Răstorn coșul de gunoi pe jos și scot gunoiul din el, îl ridic în brațe și merg cu el în magazin.

S. - Ce vrei să faci cu ăsta?.
P. - Facem foc în el.
S. - Am înțeles acum.
P. - Poți să-ți dai masca jos, nu e așa frig.
S. - Ok, dar îmi plăcea vocea pe care o am.

Încep să merg prin magazinul gol uitându-mă peste tot după hărti, găsesc sub un birou un teanc de foi A4 și le i-au. Ma întorc cu ele la butoiul de tablă și încep să le rup bucăți mici, Sophia vine cu niște cutii si le aruncă lângă mine.

P. - Unde le-ai găsit?.
S. - În beci, mai sunt o tonă.
P. - Hai să mai cărăm câteva, și după aceea le dăm foc.
S. - Bine, hai după mine.

O urmez pe Sophia până ajungem într-un beci mic plin cu tot felul de cutii goale, încep să le răscolesc până ce dau peste niște cutii mai groase. I-au cate pot și le duc sus, Sophia mă urmează cu câteva și încep să rup pe cele geroase.

S. - Pot să le dau eu foc?.
P. - Da.
S. - Bine.

Sophia își scoate bricheta din buzunar și începe să aprindă o foaie de A4 și o aruncă în butoi, acesta se aprinde mai tare si încet, încet băgam cât mai multe foi peste flacăra ce începea să prindă contur. Butoiul începe să se încingă emanând căldură, Sophia mai vagă câte o bucată de carton pentru al întreține.

S. - Acum ce facem?.
P. - Așteptăm să se trezească tipul ăsta.
S. - Ok, de ce nu-l trezim noi?.
P. - Hai că-l trezesc acum.

Merg lângă băiat și încep să îl mișc de umărul din dreapta, încep să-l mișc mai tare si încep să țip la el.

P. - Hei, trezește-te

După ce-l scutur mai tare acesta se trezește brusc și speriat, începe să se tragă în încercând să se elibereze.

P. - Termină, uitate atent la mine.
Anonim - Dă-mi drumul, trebuie să plec. Unde sunt, cât am dormit?.
P. - Ești într-un magazin, ai dormit can o oră. Unde trebuie să pleci?.
Anonim - La sora mea, e rănită.
P. - Și ce cauți aici?.
Anonim - Am venit după bandaje, și pastile.
P. - Unde este sora ta?.
Anonim. - Într-o stație de metrou, dă-mi drumul, te rog.
P. - Uite cum facem, eu îți dau drumul, dar vin cu tine.
Anonim- Bine, promit nu fac nici o prostie.
P. - Ți-am luat pistolul și cuțitul, ti le voi da înapoi când sunt sigur că le meriți.
Anonim - Bine, doar dă-mi drumul.

După ce-i dezleg mâinile acesta se ridică și se apropie de foc, își freacă mâinile și începe să vorbească cu mine.

Anonim - Eu sunt Eddy, dar puteți să-mi spuneți Ed.
P. - Eu sunt Patrick si ea Sophia.
E. - E fată?.
P. - Sophia, ți-am spus să-ți dai masca jos.
S. - Bine.
E. - Haideți să mergem repede, până nu apar.
S. - Cine să apără?.
E. - Morții vi.
P. - Hai să mergem.