∆ Apocalipsa ∆

-Înapoi la laborator-

      După câteva secunde Sophia încetează să mă mai sărute, acesta se uită la mine cu o față roșie. Ma uit în ochii ei și încep să mă îndrăgostesc din ce în ce mai tare de ea, o starng în brațe si încep să vorbesc cu ea în liniște.

P. - Ce a fost aia?.
S. - Nu știu, nu m-am putut abține.
P. - Sophia, te iubesc.
S. - Si eu.

În spatele tancului se auzise un mic zgomot de râs, mă întorc și încep să vorbesc cu o voce puternică.

P. - Cine-i acolo?.
S. - Ce e Patrick?.
P. - Am auzit pe cineva. Am spus să ieși.
A. - Nu mai striga Romeo.
S. - Annie,. Ce faci?.
A. - Bine, pe aici.
S. - Ne urmăreai?.
A. - Nu, eram prn jur. V-am auzit și v-am văzut cum v-ați sărutat, ce drăguț.
S. - Annie, termină.
P. - Hai să mergem acasă.
S. - Unde este Sasha?.
P. - A fugit în partea aia.
A. - Cine este Sasha?.
S. - Câinele meu și al lui Patrick.
A. - Aveți câine?.
P. - Da, ar trebui să o strigăm.
A. - Eu merg acasă începe să-mi fie frig.
S. - Ok, pa.
P. - Pa.

Annie ne salută apoi încet pleacă spre lift, mă întorc în direcția opusă si încep să mă uit după Sasha. Sophia începe a striga din toată puterea de vreo 3 ori, în spatele nostru apare Sasha dând din coadă bucuroasă. Încep să o mângâi pe cap și sub gât, Sophia începe să o mângâie pe spate și să o alinte.

P. - Hai să mergem către casă.
S. - Hai, o luăm pe Sasha?.
P. - Da.

În timp ce mergem sper lift împreună cu Sasha ne întâlnim cu domnul Snow chiar la intrarea în lift, acesta ne salută si începe să vorbească cu mine.

Sn. - Ce faceți copii.
P. - Mergem casa, domnule Snow, pot să i țin pe Sasha în casă la mine și la Sophia.
Sn. - Te referi la caine?.
P. - Da.
Sn. - Da, dar aveți grijă de ea.
S. - Mulțumim.
Sn. - Tu ești Sophia?.
S. - Da.
Sn. - Ce fată frumoasă.
S. - Mulțumesc.
Sn. - Am plecat, o zi bună vă doresc.
P. - Mulțumim la fel.

Domnul Snow își vede de drum și noi la fel, ajungem lângă lift si intrăm în el. În câteva minute aseta ajunge jos și ne continuăm drumul către casă. Pe drum spre casă lumea se uita ciudat la noi de parcă am fi niște intruși, ajungem în fața casei și intrăm, Sophia io intră prima și începe să o cheme pe Sasha înăuntru. După ce intră și Sasha aceasta începe să miroasă toate colțurile casei. Închid ușa după ce intru si mă trântesc în pat oftând, Sophia vine în fața mea și începe să mă i-a la întrebări.

S. - Ce ai de oftezi?.
P. - Nimic, doar că mâine trebuie să mergem către laborator.
S. - Vrei sa luăm și armele de acolo?.
P. - Cred că le v-om lua, nu le-am spus de arme.
S. - Serios?.
P. - Nici de combustibil, nici de generator din beci, doar de apă.
S. - Vrei să le facem o surpriză?.
P. - Nu știu, poate.
S. - Ar fi bine să le luăm.
P. - Oricum le v-om lua, las să le folosim.
S. - Păi, la aia mă gândeam și eu, de ce să putrezească acolo.
P. - Cât e ceasul?.
S. - E 7 și 25.
P. - Hai să mergem la masă, cred că e moartă de foame Sasha.
S. - Ce mâncăm?.
P. - Nu știu, poate niște sandwichuri.
S. - Ok, hai să mergem la bucătărie.

După ce ne schimbăm de haine ergem în bucătărie și ne facem câteva sandwichuri, Sophia se ridică de la masă și începe să caute prin dulap un castron pentru Sasha, îi pune ceva de mâncare și se așeză la masă înapoi. O priveam amândoi pe Sasha cum mânca cate puțin din mâncare, Sophia se mai ridică o dată și îi pune apa în alt castron.