L'ossessione VOL 1 Finalizata

CAPITOLUL 16

"Emanuele pov"

M-am trezit instantaneu cu ochii țintiți în tavan, puțină transpirație pe frunte şi lacrimi în ochii mei. Am oftat uşor, atunci am realizat că lângă mine se afla ea. Ceea ce m-a făcut să fiu în starea asta era doar un vis, realitatea este că ea este lângă mine şi nu am înpuşcat-o aşa cum am visat. Capul ei era pe piepul meu şi am zâmbit uşor când am văzut cât de frumoasă este când doarme. M-aş putea uita mereu şi niciodata nu ar fi deajuns. O şuviță de par rebelă îi atingea chipul. Pielea ei albă ca laptele şi fină mă făceau să înnebunesc. Mi-am dus mâna spre şuvița de păr şi am dat-o blând la o parte. Fără îndoiala ea era jumătatea pe care am căutat-o  atâta timp. Privirea mi-a căzut pe umărul său dezgolit şi am rămas blocat. Se vedea de sub tricou o mică cicatrice acum cu razele soarelui văzându-se bine. Mi-am dus mâna pe ea şi am tresărit atunci când am dat puțin mai în jos tricoul. Cicatricea nu era mică mergea în jos şi nu ştiam până unde ajunge, neputând să văd mai mult din cauza tricoului. Cum de nu am văzut acest lucru până acum? Ah normal eram prea prins de gândul de a io trage. De unde vine acea cicatrice şi ce caută pe corpul ei perfect. Mi-am întrerupt gândurile atunci când am simțit că se mişcă încet. Am înghițit în sec şi mi-am tras imediat mâna.

Ochii ei somnoroşi acum se uitau în ai mei.

-"Bună dimineața "-

-"Bună dimineața"- şi i-am dat un mic sărut pe frunte -"Cum ai dormit?"-

-"Hmm extrem de bine"-

-"Mă bucur, şi eu"- cu toate că mințeam

-"Ce zici de un duş?"-

-"Cum aş putea rezista"- am sărutat-o din nou dar pe buze

Imediat ce buzele noastre s-au dezlipt a sărit din pat. Am făcut acelaşi lucru şi mă gândeam cum să o întreb de acea cicatrice.
Am mers după ea în baie şi am lipit-o de chiuvetă. Mi-am dus mâinile pe materialul tricoului până în jos şi l-am ridicat dându-l peste capul ei.
-"Hmm eşti atât de frumoasă"-

-"Cine vorbeşte"- şi a râs puternic privindu-mă în ochi
Acum având numai boxeri albi pe ea era momentul potrivit să fac ceva şi să aflu de acea cicatrice. Am întors-o spre oglindă ochii noştri găsindu-se în ea. Mi-am dus privirea spre spatele ei şi am văzut cum a devenit foarte tensionată şi încordată
Mi-am dus privirea din nou în  oglindă găsind-o pe a ei.
Am luat o mână de pe talia ei şi am dus-o spre umăr acum privirea mea fiind din nou pe spatele ei şi cu degetul am tras o linie invizibilă pe cicatricea mare care cuprindea aproape tot spatele, ca apoi să fac din nou acelaşi lucru cu o alta şi alta ajungând la a şasea, se vedea că erau vechi şi nu recente, nu înțelegeam de ce le are. Dacă lumina soarelui nu era în încăpere nici lu puteai observa.
Mi-am dus din nou privirea spre oglindă şi am văzut ochii ei plini de durere, tristete, suferință şi ură. Nu ştiam ce să fac văzând reacția ei puteam doar să întreb era târziu să dau înapoi.

-"Mell de unde ai astea?"-

S-a întors spre mine şi singurul lucru care îl percepeam era ură, pur şi simplu ură

-"Emanuele nu pune întrebări la care nu îți pot răspunde"- vorbele sale erau reci şi tăioase

-"Mell?"-

-"Nu!"-

-"Mell trebuie să ştiu"-

-"Nu ştiu cum ai reuşit să le vezi dar nu vei primi un răspuns"- am văzut cum s-a întors pe calcâie şi a ieşit din baie cât mai repede posibil neavând încotro am mers după ea şi am prins-o de mână

-"Mell te rog? "-

-"Nu Emanuele, nu fă asta te rog"-

Am aprobat forțat din cap ştiind că nu rezolv nimic dacă insist.