L'ossessione VOL 1 Finalizata

CAPITOLUL 26

Atunci când am auzit-o mişcându-se în pat m-am trezit imediat, aveam ochii în tavan şi i-am dus spre ea, era liniştită, am respirat uşurat şi am zâmbit, scumpa mea tigroaică. I-am atins părul delicat cu blândețe, era persoana care mă ține în viață, care mă face să lupt, nu pot face nimic fără ea, ea a fost salvarea mea şi singura lumină din tot întunericul ce este în jurul meu. Am oftat şi mi-am luat telefonul de pe noptieră mesaje peste measje erau prezente, mi-am dat cu o mână prin cap şi m-am ridicat din pat, ştiam deja cine era şi nu avea sens să pierd timpul citind. M-am îmbrăcat repede după ce m-am spalat şi am ieşit tiptil din cameră era prea devreme să o trezesc, şi sigur îmi punea întrebari. Am răsufat atunci când am ieşit din apartament fără să o trezesc. Aerul cald mi-a atins pielea feței, vara bate la uşă şi caldul va pune stăpânire peste tot. M-am urcat în maşină şi am pornit cu viteză spre fabrică. Cred că o să vorbesc cu Mell, o să mergem într-o vacanță doar eu şi ea, acum că probleme se țin lanț după noi. Am parcat maşina şi m-am îndreptat grăbit înauntru.

"În sfarşit, unde naiba ai fost Emanuele, avem probleme pe cap şi tu dispari fără să spui nimic" tonul lui era autoritar şi se vede că este nervos, dar exact aşa mă simțeam şi eu, sunt problemele lui pe mine doar m-a tras după el

"La naiba tată, nu mă enerva, pot face ce vreau, aici cum merge"

"Sigur ai fost iar la domnişorica aia, acasă te-am căutat dar nu erai, dacă am fost deacord nu înseamnă ca acum când am nevoie de tine poți pleca fără să spui absolut nimic, după tine cum poate fi ca naiba Emanuele atâta timp cât Luciano este în oraş nimic nu poate fi ok"

"Încă nu ai aflat ce vrea?"

"Ştii bine de vrea Emanuele răzbunare fiule răzbunare, vreau să ții după tine 2 oameni mereu m-ai înțeles?"

"Pe naiba eu mă descurc şi singur! Ține-ți cățeii tu după tine!" I-am zis pe un ton nervos, devenea exasperant omu ăsta

"Emanuele nu te mai recunosc ce naiba ți-a făcut fata aia?"

"M-a readus la viață" scuipând acele cuvinte m-am întors pe călcâie şi am plecat

"Emanuele unde pleci? N-am terminat cu tine" nu l-am băgat în seamă şi am continuat drumul meu.

"Melissa pov"

"Bună ziua doamnă, vă simțit mai bine?"

"Bună ziua Nicola, da mult mai bine, cum merg lucrurile pe aici?"

"Fără dumneavoastră nimic nu merge bine, am mutat toate întâlnirile şi cazurile, va fi o zi plină"

"Recuperăm noi, mereu o facem, şi acum înainte de a începe adu-mi o cafea" fără să stea pe gânduri a şi plecat. Mi-am pus eşarfa şi geanta pe cuier şi m-am aşezat la birou va fi o zi foarte lungă

"Uita-ți aici cafeaua dumneavoastră şi nişte dosare, după prânz trebuie să mergeți la tribunal cazul doamnei Isabella nu poate aştepta mai mult decât a făcut-o deja"

"Perfect, pentru moment este tot" a aprobat din cap zâmbind şi a ieşit închizând uşa dupa el
Am luat imediat o gură din cafea şi am deschis dosarul doamnei Isabella. După mai bine de jumatate de oră în care l-am studiat puțin am înțeles ce tactică trebuie să abordez. Am închis dosarul şi am trecut la următorul.

"Domană vă aduc ceva aici pentru prânz?"

"Nu nu i-au ceva pe drum spre tribunal, mulțumesc!" Am văzut cum închide iar uşa în spatele lui. Mi-am pus capul pe spatarul scaunului şi am oftat, nu a trecut nici măcar jumatate de zi şi deja eram obosită, mi-am dus iar privirea spre dosarul ce era deschis în fața mea şi după o jumătate de oră l-am închis. M-am ridicat şi am ieşit din birou