L'ossessione VOL 1 Finalizata

CAPITOLUL 13

Mi-am deschis ochii leneşă clipind de mai multe ori, mi-am dus o mână prin păr. Razele soarelui a dimineții îmi atingea pielea chipului meu şi am zâmbit . Am căscat de câteva ori înainte să mă ridic în şezut. Mi-am întins mâinile căscând iar trăgând de timp ca apoi să îmi pun picioarele pe covorul de lângă pat şi am sarit în picioare. Astăzi mă simt fericită şi plină de viață, cum nu se întâmplă de foarte mult timp. M-am dus în baie unde m-am spălat ca apoi să mă îmbrac pentru birou.
După jumătate de oră eram gata şi mă priveam în oglindă. Aveam o pereche de pantaloni negri, o cămaşa albă cu o pereche de pantofi negri şi părul prins într-o coadă de cal. Am coborât jos şi am intrat în maşină pornind motorul ca apoi să mă pun în traficul de dimineața a Romei. Astăzi conduc eu Matteo are liber toată săptămâna, atât puteam face pentru el, dar sunt fericită pot sta în linişte  încă câteva minute şi mă pot bucura de acestă dimineață splendidă. Am tresărit când am simțit telefonul vibrând în geantă. Era un mesaj şi imediat un zâmbet mi-a apărut pe chip
*Bună dimineața draga mea, sper că ai dormit bine cu toate că voiam să te afli în brațele mele, îți urez o zi frumoasă*
I-am răspuns imediat

*Bună dimineața şi ție, am dormit foarte bine, şi tu să ai o zi frumoasă*

Am aruncat telefonul din nou pe geantă şi mi-am dus privirea spre stradă. Dar nu a durat mult până când am auzit telefonul sunând din nou şi mi-am dat ochii peste cap
*hmm deci nu mi-ai dus lipsa?*

Am râs uşor imediat ce am văzut mesajul*Chiar deloc*

*Aşa deci? O să am eu grijă mai târziu*

*Bine bine acuma lasă-mă să conduc*

*Dacă conduci lasă telefonul!*

*Dacă tu nu mai trimiți mesaje eu îl las*

* Bine pe mai târziu iubire*
Am aruncat iar telefonul şi mi-am dus privirea spre stradă radiind de fericire

După 15 minute eram deja în lift aşteptând etajul unde se afla biroul meu

-"Bună dimineața doamnă"-

-"Bună dimineața Nicola"-

S-a uitat la mine făcând ochii mari fiind surpins sunt sigură că a rămas cu gura căscată când a auzit numele lui în locul poreclei

-" Doamnă vă simți-ți bine?-"

-"Mai mult decât bine! Pot să am o cească de cafea acum?"-

-" Imediat doamnă"- şi s-a întors pe călcâie plecând

Am intrat în birou şi m-am aşezat pe scaun , punând picior peste picior privind pe geam afară

-"Cafeaua dumneavoastră"-

-"Mulțumesc Nicola, acum spune-mi lucrurile importante "-

-" În jumătate de oră trebuie să fi-ți în tribunal pentru cazul doamnei Lucia, a fost mutat pentru ziua de astăzi din cauza accidentului, la ora 12 aveți întâlnire cu domul Leo pentru prânz ,m-am ocupat de tot. Judecătorul vă aşteptă după prânz şi aveți sedința cu domnul Erik.

-"Perfect, vreau dosarele pe biroul meu cât mai repede posibil"-

-"Da doamnă mă ocup imediat"-

Am luat o gură din cafeaua mea şi am început să răsfoiesc unul dintre dosarele care erau pe biroul meu. Problema era că în mintea mea era doar Emanuele. Oh omul ăsta o să mă facă să înnebunesc într-o bună zi. Mi-am alungat gândurile din minte şi m-am concentrat pe dosarul care era în fața mea.

-"Dosarele de care aveați nevoie doamnă"-

-"Multumesc , pune-le aici pe birou"-
După ce a aşezat dosarele pe birou a plecat fără să zică altceva