~ Capitolul 23 ~

1.1K 54 1
                                    

    Am iesit 15 minute mai tarziu si, infasurata in prosop, m-am intins in pat, dand drumul la televizor.

-         Fred, deschide tu, te rog, am strigat cand primele batai in usa s-au auzit.

-         Imediaaat, striga Fred, fugind pe hol. Buna, Radu. Ce faci? Se auzi apoi vocea fericita a micutului.

-         Hei, amigo! Uite, am venit s-o iau pe Rose. Tu ce faci?

-         Iarasi pleaca Rose? Intreba cel mic trist.

-         Adica?

-         Rose nu prea mai sta pe acasa.

-         Hei hei! Am iesit grabita din camera. Nu stiati ca nu-I frumos sa vorbiti de altii pe la spate?

-         Hei, Rose. Nu vorbeam pe nimeni. Doar ne puneam la curent cu noutatile.

    Radu veni spre camera mea si, facandu-I loc sa intre, se aseza in pat, luand telecomanda.

-         Simte-te ca acasa, am zis ironica, inchizand usa.

-         Deci, nu prea mai stai pe acasa, hm?

-         De cand ar fi asta treaba ta?

-         De cand esti o fata naiva si lipsita de experienta si viata m-a blestemat scotandu-mi-te in cale.

-         Eh, stai linistit, inca traiesc si am grija de mine.

-         Asta, insa, nu e raspunsul la intrebarea mea.

    “Ce naiba are astazi toata lumea de vrea numai raspunsuri tampite?!” M-am intrebat exasperata, trantindu-ma langa Radu.

    “Radu macar ti-e prieten si-ti vrea binele” imi zise acru Liberty.

-         Nu am voie sa ies?

-         Bineinteles ca ai. Dar ieseai si inainte si Fred nu zicea nimic. Acum, se pare ca iesi si mai mult.

-         Si, din nou, nu vad unde-I problema ta.

-         Printesa, stii ca-ti vreau doar binele. Atata timp cat tu esti ok, eu nu mai intreb nimic.

    “Sunt ok?”

-         Da, sunt foarte bine, multumesc. Dar tu ce faci aici? N-ar trebui sa te pregatesti?

-         M-am pregatit déjà. Am venit sa ma asigur ca nu ne tragi clapa.

-         Cat de dragut din partea ta, i-am zis dulce, rasplatindu-l cu una intre coaste.

-         Au! Asta a durut!

-         Asta era ideea! Nu sunt bebe. N-am nevoie de bona.

-         Stiu asta, dar eu aveam nevoie de o partenera care sa poata tine pasul cu mine.

-         Cata modestie si cat egoism!

-         Doar sinceritate, papusa.

-         Oricum voiam sa vin. Chiar am nevoie.

-         Nici n-a inceput bine scoala si déjà ai nevoie sa te imbeti? Grav!

-         Nu sa ma imbat, m-am strambat la el. Sa ma distrez, sa beau, sa dansez, sa fiu libera.

-         Stii ce? Nu te mai intreb nimic. Mai rau ma bagi in ceata.

    Am ras, pupandu-l pe obraz, dupa care m-am dus la baie sa ma machiez.

Mă predau ție ~ ON HOLD ~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum