I am a Belikov

Capitolul 23 - Alexander's Restaurant

Capitolul 23

Toată lumea stătea cu gura căscată, în timp ce Viktoria se uita în jur fără să înţeleagă liniştea noastră. Iar eu... eu o priveam uimit. Nu asta era reacţia la care m-aş fi aşteptat când familia mea ar fi aflat că eu şi Rose urma să ne căsătorim, şi totuşi, se putea mai rău.

-Vai, Doamne.

Mama ne privea şocată. Mâna îi era dusă la gură, în timp ce Abe ne privea nonşalant dintr-un colţ ascuns al camerei. Părea mai mult decât mulţumit.

Viktoria încă stătea înfuriată în faţa noastră, când vocea lui Adrian a întrerupt liniştea mormântală, în timp ce mâna lui înălţa în aer un pahar cu vin roşu... sau sânge.

-Belikov se însoară, ura! Acum, dacă mă scuzaţi, eu mă duc să iau o felie de caşcaval.

-Stai, ce? a strigat şi Karolina când a intrat în cameră. Fratele meu se însoară?! Dimitri, tu chiar ai de gând să ne îmbeţi groaznic, nu-i aşa? * În Rusia, nunţile durează mai mult de două zile, pot ţine chiar o săptămână întreagă, timp în care se bea foarte mult.*

-Nu neapărat, i-am replicat amuzat.

Karolina începu să râdă şi veni grăbită să ne îmbrăţişeze, însă mama i-o luă înainte. Sări exact pe Roza, apoi şi-a întins braţele spre mine ca să mă strângă şi pe mine la piept, în timp ce suspine îi scăpau. Cumva, încă puteam să o văd pe Viktoria înfuriată, însă ea părăsi îndată camera şi urcă scările, apăsând intenţionat foarte puternic cu picioarele în trepte.

-Merg eu după ea, a spus Joshua şi a dispărut şi el pe scări.

Cumva, nu ştiu cum, am reuşit să o văd şi pe Tanya intrând în încăpere indiferentă, însă se opri în loc când ne observă pe toţi în starea în care eram. Părea nedumerită, însă când a văzut-o pe bunica ei analizându-i inelul lui Rose, s-a prins.

-Staţi, voi abia acum aţi văzut? Pe bune? Ce spirit de observaţie stupid!

Toţi o priveau şocaţi, în timp ce Abe râdea cot la cot cu ea, ca apoi să bată palma.

-Asta-i nepoţica mea, o lăudă el.

-Of, sunt sigură că Yeva a ştiut până când şi de asta, ne-a întrerupt mama. Fir-ar să fie, femeia asta poate fi atât de imposibilă uneori! Apropo, ea unde este?

-Se uită la Idiotul **, o informă Karolina îndată. **Serial rusesc**

Mama pufni.

-Superb. Of...

-Felicitări, Dimka! strigă şi Sonja nou-apărută în încăpere.

-Nu aţi terminat încă cu dulcegăriile?

Adrian era întors în cameră şi ne privea ţinând un alt pahar de vin în mână – ăsta Rosé.

Văzând că toată familia mea prezentă acolo îl priveau ciudat, de parcă nu înţelegeau de ce se comporta aşa, Sydney o luă imediat la pas şi îl luă de braţ.

-Ne cerem scuze, Adrian nu e tocmai treaz astăzi, a bolborisit ea în timp ce îl trăgea afară.

Mama ridică din umeri, iar Rose îl privea amuzată, în ciuda amintirilor care o legau de el. Probabil că transformarea sa înapoi în dhampir a influenţat-o cu mult mai mult decât credeam.

-Of, Adrian... nu s-a schimbat deloc, a spus ea.

Karolina, care acum o ţinea pe Tanya în braţe ridică din umeri indiferentă.