Directorul

Doi

                              Daniela

Privesc în oglindă la îmbrăcămintea mea. Blugii negrii, strâmți se potrivesc perfect cu tricoul alb cu imprimeuri rock. Îmi iau geaca de piele de pe scaun, îmbrăcând-o şi aranjându-mi părul.

Mă duc în hol, aşezându-mă pe podea şi încălțându-mi botinele negre. Mă ridic, fiind luată pe sus şi învârtită. Suspin de şoc, dar înainte să pot spune ceva sunt pusă pe propriile picioare, şi sărutată cu patos.

-Să te distrezi. Să mă suni când ajungi,să mă suni când te vei distra, să mă suni când pleci.

-Pe scurt, să te țin la telefon toată noaptea. spun, chicotind.

-Cam aşa, îmi răspunde Zac. Chicotesc şi îi sărut obrazul.

-Îmi pare rău că nu vii, spun, cerându-mi scuze în numele Oliviei.

-E în regulă. Nu o pot obliga pe Olivia să mă placă. Poate am spus ceva greşit şi încă îmi poartă ranchiună.

Telefonul îmi bâzâie în buzunar. Îl scot, numele Oliviei apărând pe ecran. Deschid mesajul de la ea, încercând din răsputeri să nu îmi dau ochii peste cap şi să nu mai merg niciunde.

"MIŞCĂ-ȚI FUNDUL ĂLA ÎNCOACE!
P.s.FĂRĂ ZAC!!!!"

"Nu trebuie să scrii cu majuscule.Văd foarte bine."

-Trebuie să plec, altfel risc să nu mai ajung cu cap acasă.

-Distracție plăcută, Daniela. Te iubesc!

-Şi eu!

Îl sărut de plecare şi ies din apartament. Mă îndrept către lift, verificându-mi buzunarele. Telefon, chei, portofel. Bun, am totul la mine. Apăs pe butonul pentru parter. În timp ce liftul coboară îi trimit mesaje Oliviei care nu mă crede nicicum. Crede că Zac e cu mine.

Liftul se opreşte, uşile deschizându-se silențios. Îmi ridic privirea crezând că am ajuns la parter, însă ochii căprui care mi-au dat târcoale toată ziua mă opresc, eu înghițind în sec.

-Daniela?

-Bruce?

Se încruntă la mine, dar încruntarea dispare când îmi analizează ținuta.bÎmi muşc buza, simțindu-i privirea călătorind pe trupul meu.

Îl analizez şi eu,cluându-mă transpirațiile privindu-l. Are un tricou alb simplu, care îi pune muşchii în evidență. Muşchii mâinilor se văd cel mai bine, dat fiind că tricoul e mulat, iar geaca lui de piele este în mâinile lui. Blugii negrii se mulează pefect pe picioarele lui, iar bocancii negri completează perfect ținuta.

 -Nu ştiam că locuieşti aici, rupe tăcerea, trezindu-mă la realitate.

-Nici eu nu ştiam că locuieşti aici.

Serios Daniela? Altă replică nu ai găsit?

Vine lângă mine, uşile închizându-se.

-Pleci undeva? mă întreabă, întorcându-mi privirea spre el.

 -Mă voi întâlnii cu sora mea. Tu te întâlneşti cu cineva?

-Cu nişte prieteni.

Aprob uşor din cap, oftând cât pot de încet. De ce e situația asta ciudată? Da, arată bine şi da, azi am avut vedenii cu noi doi, dar nu trebuie să fie ciudat.

Bruce mă împinge în oglinda liftului şi începe să mă sărute. Îl privesc şocată preț de o secundă, lăsându-mă pradă senzației în secunda următoare. Mă prinde de fese şi mă ridică, eu încolăcindu-mi picioarele în jurul taliei sale. Îmi împletesc mâinile în parul său, aducându-l mai aproape în încercarea de a adâncii sărutul.