Directorul

Douăzeci și cinci

Tensiunea din cameră poate fi tăiată cu un cuțit. Michael și Eleonora stau așezați în dreapta mea, Olivia și Bruce în stânga și părinții mei, alături de părinții celor trei frați stau în fața noastră. Olivia îl săgetează din când în când cu privirea pe Michael, iar el doar pare că se chinuie să nu o privească. Eleonora se joacă cu degetele în poală și îmi privește din când în când burta. Nu se vede că sunt însărcinată în bluza largă pe care o port, însă Eleonora este foarte nerăbdătoare să pună ochii și mâna pe micuța umflătură de pe abdomenul meu. Mama încă nu îl place pe Bruce, iar doamna Korilian pare a știi asta din privirile pe care le aruncă spre mama mea. Tata și domnul Korilian par a se înțelege destul de bine. Ei sunt singurii care vorbesc și schimbul de priviri între ei și soțiile lor pare a fi un fel de ,,abia aștept să ajung acasă ca să aud cum se bârfesc una pe alta,, .

-Deci Michael, ceva nou prin viața ta?

Olivia pare că vrea să pună paie pe foc, iar eu nu pot opri impulsul de a o privi urâcios. E Ajunul Crăciunului, și știu că fraierul de Michael a rănit-o, dar chiar nu se poate abține? Nu așa mi-am imaginat primul meu Crăciun cu Bruce, și acum, copilul nostru nenăscut. Îmi imaginam o cină călduroasă în care mamele noastre să se întreacă în bucătărie, să vorbim unii cu alții cu zâmbetele pe față și să răspund la interogatoriul amuzant al mamei lui Bruce, apoi să deschidem cadourile și să găsesc cadouri pentru copilul meu. Bruce mi-a spus deja că mama lui a cumpărat vreo trei body-uri universale pentru nepotul sau nepoata ei. 

În schimb, primesc un Crăciun cu mâncare rece comandată de la restaurant, priviri urâcioase printre invitații de la această cină și o atmosferă tristă.

-Nu, chiar nimic, mârâie Michael cu privirea în farfurie, iar Olivia și Bruce pufnesc ironic.

De când s-a aflat de secretul lui Michael, Bruce nu a mai vorbit cu el. Eleonora l-a întrebat ce a pățit, însă el nu a vrut să îi spună. Mi-a explicat că Eleonora este o fată sensibilă și dacă ar afla adevărul l-ar urî pe Michael, iar Bruce nu vrea asta.

-Oricât de jigodie e Michael, nu vreau ca Eleonora să își urască fratele, mi-a spus.

Când i-am auzit cuvintele mi s-a topit inima. Știu că Bruce nu îl suferă pe Michael pentru ce a făcut, dar e totuși fratele lui.

Mă uit în jurul meu și oftez tristă. Michael mai are un pic și sparge paharul la care se holbează, Eleonora se joacă tristă cu furculița în mâncare, Olivia e cu privirea în farfurie, iar Bruce privește spre burta mea și își trece ușor degetul peste mâna mea. Aș minți dacă aș spune că nu m-am gândit la copilul meu înainte să vin aici. M-am gândit că ar fi ceva care să ne aducă pe toți împreună în ciuda problemelor care s-au adunat peste noi.

Nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul, fiind tot timpul puțin tristă deoarece am impresia că nu fac nimic memorabil, dar acum mă rog să treacă timpul mai repede ca să scap de cina asta care mă scoate din sărite.

-Spune-mi te rog că ai treabă, șoptesc în urechea lui Bruce.

Dă negativ din cap și îmi zâmbește încurajator.

Oftez învinsă și privesc din nou în jurul meu. E puțin amuzant felul în care se uită doamna Korilian la mama, însă amuzamentul dispare când realizez, din nou, că mama îl displace pe Bruce dintr-un anume motiv. 

Nu îmi vine să cred că spun asta, dar de Crăciun îmi doresc să plec naibii din casa în care am crescut. Am atâtea amintiri aici, mai mult sau mai puțin plăcute, și chiar nu vreau ca primul Crăciun alături de bărbatul cu care urmează să am un copil să fie o amintire neplăcută.