Douăzeci și unu

5.4K 239 2
                                    

—Dacă e fată, o va chema Evelyn, dacă e băiat, îl va chema Oliver.

—Dacă e băiat, eu zic să îl cheme Luke, dacă e fată, o las pe Ela să aleagă.

—Când eu spun îl va chema Oliver, așa o să fie.

Eu și Sarah îi privim pe Olivia și Luke cum se ceartă pe numele copilului meu, în timp ce amândouă sorbim din ceaiurile pe care le-am făcut.

—Eu nu am nimic de spus? încerc să intervin între ei.

—Ba da. Tu decizi care din numele spuse de noi va fi a copilului tău, spune Olivia foarte serioasă.

—Pot veni și eu cu o sugestie? întreabă Sarah cu un micuț zâmbet pe față.

Aprob din cap înainte ca Olivia să găsească o scuză ca să o refuze pe roșcata din dreapta mea.

—Dacă e băiat, eu propun să îl cheme Robin.

Zâmbesc tristă când îmi dau seama că face legătura dintre Batman și Robin. Numele pe care îl propune în cazul în care copilul meu va fi fată îmi ajunge imediat la inimă. Nu știu de unde a venit cu ideea, dar îmi place la nebunie.

—Dacă e fată, ce ziceți de Selina?

—Selina? întreabă Luke și Olivia la unison, la fel de confuzi ca mine. Diferența dintre noi e că mie nu îmi pasă de unde i-a venit ideea. Îmi place mult.

—Selina este Catwoman în desenele cu Batman.

O privesc pe Sarah uimită și îmi vine să o îmbrățișez când înțeleg că ambele ei propuneri aveau legătură cu numele lui Bruce.

—Fără supărare Sarah, dar de ce și-ar numi copilul după un desen animat, întreabă Luke confuz.

—Pentru că pe Batman îl chema Bruce Wayne, tâmpitule, îi explică Olivia răutăcioasă.

Numele lui îmi apasă pe cu putere pe inimă, dar înghit în sec și încerc să îmi revin. Ultima oară când am fost la doctor mi-a spus să stau cât mai calmă, deoarece stersul se poate acumula într-o cantitate mare, iar la următoare cădere nervoasă e posibil să afecteze copilul. Nu am vrut să știu mai mult. Oricum m-a luat cu niște termeni că m-a omorât, așa că i-am inchis gura cu promisiunea că voi încerca să rămân cât pot de calmă și optimistă.

—Am timp încă opt luni să mă decid, spun, fiind sigură că nu voi alege niciunul dintre numele propuse de cei doi nebuni. Numele propuse de Sarah, totuși, am o presimțire că vor fi câștigătoare.

Mă ridic de la masă și îi las pe cei trei în urmă. Intru în dormitor și inspir adânc. A trecut o lună și mirosul lui e tot aici, amintirile la fel. Durerea este cea mai enervantă. Nici măcar nu mai pot să dorm pe partea dreaptă a patului, nu mai pot să beau din cana albastră, nu mai pot să fac sau să ating nimic din ce a făcut sau atins el în apartamentul ăsta nenorocit.

Mă privesc in oglinda de pe perete și îmi mângâi burta. Încă nu se observă că sunt însărcinată, dar sincer, nu mă deranjează. Oricât de fericită aș fi că voi avea un bebeluș, asta nu înseamnă că vreau să fiu umflată ca un balon prea curând. Mama mi-a povestit că până nu a fost în a patra lună de sarcină, nu se vedea că urma să aibă un copil. Cu Olivia a fost diferit, totuși; în luna a doua a avut o burtă destul de mare.

O bătaie în ușă îmi atrage atenția și mă determină să îmi las tivul bluzei să cadă. Deschid ușa și Olivia mă privește vinovată. In ultimul timp, asta s-a întâmplat doar când Michael își face apariția pe aici.

—Michael vrea să vorbească cu tine, tonul ei îngrijorat îmi face sângele să fiarbă în vene. Trec pe lângă ea și mă îndrept direct spre bărbatul care stă sprijinit de tocul ușii de la bucătărie.

Directorul Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum