Durere

306 19 1
                                    

Eram îngheţat in fata acestei fiinţe. 

Inca nu sa ridicat de pe corpul neînsufleţit,  neînsufleţit datorită mie,  sau mai bine spun din cauza mea. 

Ma simteam ca o epava,  tot ce făceam era sa ma uit la scena din fata mea,  fara sa mişc vreun muşchii,  fara sa fac vreo mişcare. 

Fiinţă din fata mea mi-a aruncat gândurile mele in colţul minţi mele,  cand sa ridicat,  sa întors spre mine,  ochii lui acum aţintiţi pe mine,  se uita atat de intens l mine,  ca aveam impresia ca se uita in spatele meu la ceva,  cu adevărat important. 

Ochii lui ma scanau de sus in jos.  Fata lui întunecată,  ochii lui albaştri,  parul saten cu urme de blond.  Era definiţia nopţi..  Îmbrăcămintea tot una neagra.  Daca ar fi avut o coasa in mana,  diferenţa dintre el si moartea nu mai  exista deloc! 

Privirea mea a căzut pe buzele lui,  erau roşi precum aripile lui,  iar o darã de sange curgea spre gatul lui de la buze. 

Ce era cu mine?  Eu care ma speriam de la un sunet minuscul.  Acum stau in fata acestei fiinţe,  fara ca vreun sentiment se fricã sa-mi străbate corpul?  Ce se intampla cu mine?  De ce nu imi este frica,  in oricare alta zi noapte,  cred ca as fi lesinat de frica , dar acum orice sentiment de teama a dispărut! 

Gândurile mele m-au împiedicat  din a observă ca fiinta din fata mea sa apropiat ameninţător de aproape de mine , dar dinnou niciun sentiment nu mi-a străbătut corpul.

"Chiar imi era foarte foame,  datorită tie setea mea sa mai domolit" nu mi-a luat mult pana sa imi dau seama ca aceste cuvinte au fost spuse de fiinta din fata mea.

Dar eu nu puteam sa spun nimic eram total inghetata.

"Acum este tarziu sa fugi,  ar fi frumos din partea ta,  daca ai sta acolo si nu ai tipa sau ai fugi,  nu vreau sa imi ingreunezi munca. " spune in timp ce se apropia de mine.

"Nu am de gând sa fug,  si in niciun caz nu am sa tip". Cuvintele au ieşit din gura mea fara sa realizez.

Pe fata lui sa lasat usor convuzia.  Sa oprit din mers,  distanţă dintre noi nu fiind chiar una chiar asa de considerabil de mare.   Confuzia a inceput sa creasca pe fata lui.  De ce era confuz?  Dacă aveam da mor,  asta meritam,  nu cred ca as mai putea trai dupa ce am luat viaţa,  unui om,  dupa ce i-am distrus acelui om tot universul..

"Nu iti este frica?". Întreabă total socat,  ceea ce imi da de înţeles ca nu prea este obişnuit cu astfel de specimene ca si mine,  nici nu are cum. 

"De ce mi-ar fi? " intreb uşor nervoasă.  Nu mi-am dat seamă dar tonul meu,  nu avea tocmai o tonalitate atat de scăzută,  nu mai aveam mult si se putea spune ca tip la el. 

Dar eu nu vreau să mai astept,  ori imi pune capăt zilelor ori sa se duca de unde a venit. 

"Amm,  pentru că te-as putea omori doar cu o atingere". Spune cu o voce aspră încercând sa ma sperie,  pe fata lui staţionând un zambet malefic. 

Pe faţă mea  mi-am trasat un zambet de mulţumire,  ca si cum astea ar fi fost cuvintele ce le-am cautat toata viata. 

"Si ce mai astepti? ". Intreb cu zambetul meu acum pe toata fata..

Zambetul lui i-a parasit fata lasand in urma, doar confuzie.
Ce nu intelegea tipul asta?  Eu vreau sa mor  si vreau acum nu peste 7ani !

"Vorbeşti serios?  Tu chiar vrei sa mori?  Esti nebuna? ". Era chiar atat de evident ca eram nebuna,  de ce trebuia sa ma mai intrebe?  , acum serios stau la 12 noaptea afara,  carand un cadavru iar apoi vine el nu stiu ce-i face.  Si ma mai intreaba daca sunt nebuna,  serios omule? 

"Nu pot sa imi dau seama,  esti prima persoană care nu ii pot citi gandurile,  și nu imi dau seama daca psihopata sau nu"

Gandul ca ar putea intra in capul meu si ar scotoci pe acolo , ca intrun dulap ma făcut sa simt o racoare ciudata pe sira spinarii.

"Nu merit sa traiesc,  am luat viata unui om."

Asa si era nu meritam să trăiesc,.

"Fata prostuţă si naiva,  el inca traia,  eu pot sa spun ca sunt de vina pentru moartea lui definitivă"  pe fata lui apărând un zâmbet mult mai malefic decat data trecuta. 

Nu cred,  tocmai ce mi-a zis , era imposibil,  nu mai respira,  inseamna ca nu ei l-am omorat? 

Ma simt într-un fel usurata,  dar adta nu înseamnă ca tot nu a murit... 
-----------------------------------------

Heiiii sper sa va placa....  Pupici

Aripa neagra Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum