Un raspuns

91 9 0
                                    

Perna moale imi susținea capul,  patul foarte confortabil imi tine corpul.

Dar nu asta era important, imortant era,  persoana din spatele meu,  care imi oferise o incatusare a trupului.

Mana lui se odihnea pe corpul meu. Dar era foarte strânsă.

Ma tinea de parca ar crede ca in orice moment,  m-as ridica din pat m-as duce la geam si as incerca sa zbor fara minunatelo mele aripi negre.

Dabia acum imi dau seama ce era sa fac. Era sa mor,  doar într-o secundă de slăbiciune,  dar nu intenţionasem niciodata sa fac asta.

As fi mult iprea lasa daca as face asta.  Dar uite acum cateva ore era cat pe-aci sa-mi dau duhul.

Si nici nu mi-am dat seama in acel moment,  eram doar foarte bine acolo jos,  de parca cineva incerca sa ma aduca in acest pacat.

Mici suspine imi parasi gura. Damon observase,  de oarece,  isi trecea cealaltă mana prin parul meu si imi mângâia încet scalpul.

Parul meu de simţea mult mau bine sub atingerea lui.

"Linisteste-te!"

Vocea lui imi gadila urechiile,  uar respiratia lui fierbinte o simteam cum imi loveşte ceafa.

Precum un copil mic,  atunci cand incerci sa il linistesti,  am inceput sa plang mai tare,  dar in acelasi timp fara zgomot.

In acel moment,  ma intoarce cu fata spre el si imi ridica capul.

"Ce a fost in capul tau?  Pute-ai sa mori"

Spune si pare destul de afectat,  dar nu era,  nu avea de ce. Pana acum nu a pierdut nici-o oportunitate pentru a face misto de mine. De ce nu ar face si acum.

"De parac ti-ar pasa."

Spun dur si imi intorc privirea spre geam. Nu vroiam sa mai am contact cu ochii lui. Daca ma mai uitam mult la ei,  începeam sa plang si mai tare.

Dar gestul lui ma facut sa imi intorc capul spre el. Pentru ca ma trase peste el,  acum capul meu fiind pe pieptul lui,  si restul corpului meu trona peste corpul lui Damon. 

Tot sângele din corp mi sa urcat in obraji,  iar acum sunt sigura ca ma poţi asemaba cu un rac. Dar bine ca , capul meu statea in pieptul lui. Pentru a nu-i cedea fata.

"Chiar imi pasa."

Inima mi sa oprit in loc pe moment. Imi ridic capul de pe pieptul lui şi imi indrrpt privirea spre el. A fost nevoie sa ma sprijin cu mînile pe pieptul lui pentru a forma o legatura vizuală cu el. Uimire asta se citea pe fata mea. Chiar ii pasa sau iar facea misto de mine? 

"Chiar iti pasa de mine?"

"Da imi pasa de tine. Cand am intrat in camera ta si nu mi-ai raspuns cand te-am strigat m-am panicat. Si cand te-am vazut sub apa,  mi-a cazut cerul în cap"

Ochii mei erau precum cepele,  iar gura mea forma un "O" mare.

Inima incepea sa bata tot mai tare,  iar eu respiram tot maibl greu, cu fiecare secunda care trecea.

Ii vad privirea cum coboara in jos si se rusinează. Se rusinează?  Si chiar atunci mi-a cazut fisa. Eram aproape dezbrăcată si stateam si pe el.

Ramasesem blocata,  iar privirea mea era una de uimire dar si de rusine totală.

Vaiiiiiiii eram dezbrăcată,  tin sa mentionez ca aveam lenjeria pe mine,  dar tot eram dezbrăcată. Deci chiar nu puteam sa ma misc,  corpul meu inghetase total.

Am simtit doua brate puternice pe spatele meu care ma trageau spre pieptul lui. Le-am lasat sa ma tragă ştiind ca aveam patura pe mine si daca ma lipea de al său piept nu mai avea vizualtitate.

Aripa neagra Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum