Aripa neagra

Mainile reci ale morti

Damon povesteste :

Cum am întrat in camera vazut cum Alexander este trântit pe perete si spiritul se uita la noi. Am inceput sa alerg spre el orbit de furie, nimeni nu avea voie sa il bata pe fratele meu inafara de mine!

Dar ma trântit o data cu vârcolac de perete, nu puteam sa ma misc. Am văzut cum isi îndreaptă mana spre noi. O fuck tocmai vroia sa ne trimită in iad, odată atinsă raza aia, instant ne vom duce in iad si nu vom mai putea iesi de acolo niciodata, e un bilet spre iad doar dus . Asa a fost si in cazul tatalui meu, dar eu eram mult prea mic pentru a reacţiona . Dar innainte ca raza sa ne atinga Angela a sarit in fata ei si ne-a salvat, dar aceea raza nu acţiona chiar atat de rapid cum trebuia, spiritul îndreaptă ambele braţe, acum raza fiind de doua ori mai are, dar dim cate vad Angela ii rezista, nu as fi crezut vreodată, fin cate stiu eu nimeni nu a rezistat mai mult de 10 secunde dupa ce raza la atins, dar ea inca rezista si privirea ei este atintita spre noi, se vedea clar durerea din ochii ei, si-a indreptat corpul spre spirit.

"Misiune indeplinita"

Spune si dispăre de unde a venit.

"Damon trebuie sa o ajutam," striga Alexander spre mine dar eu eram impietrit de spaima. Am văzut cu Alexander încearcă sa patrunda in voalul care o înconjura pe Angela. Mi-am revenit instantaneu,. Si am sarit in vual, acesta nu a facut mofturi la atingerea mea si ma lasat sa o scot pe Angela de acolo.

"Te rog nu-mi da drumul"

Spune iar acea raza a intrat prin gura ei si prin nas, si sa facut dispărută.

Alexander si vârcolacul strigau la mine dar eu nu ii mai auzeam, acum vedeam doar imagini cu mine si cu tata din trecut, aceaisi ipostază, pierderea lui.

"Damon trezeste-te "

Spune Nicole si imi da o palma peste fata.

"Este in iad nu? "

Ma uit la Nicole si astept raspunsul ei. Dar raspunsul nu a mai venit, in schimb a dat din cap in semn ca da.

"Cum o salvam? "

Intreb si ma ridic odata cu Angela in braţele mele. Stiam ca nu o vom putea salva, dar aveam o speranţa ca poate va mai exista o cale prin care o putem salva, trebuia sa mai existe o cale. Ma indrept spre pat cu Angela in braţele mele si o asez pe pat. Parea moarta pielea ei sa albit de tot, iar pupilele nu se miscau. Ea nu dormea nu visa, acum era moarta.

"Doar ea poate sa se salveze. Noi nu puteam face nimic"

Spune si isi apleacă capul in jos. Nu intelegeti greşit sunt interesant sa o ajut doar prin simplul fapt ca mi-a salvat viata, eu ca vampir nu as mai fi scapat nicodata de acolo, dar poate pentru un suflet curat există o posibilitate de a scapa, dim iadul ala.

"Esti sigura ca nu putem face nimic? "

Spun dur spre Nicole.

"Nu există absolut nici o cale."

Dar daca mu se va întoarce im maxim 3 zile vom face o incantatie si vom pune pe cineva din iad sa o scoată! "

Spune sigura pe ea si foarte seriosă, nu mereu am ocazia sa o vad pe Nicole atat de serioasa, dar in cazuri fin astea nici nu as accepta un zâmbetul din partea cuiva dim aceasta încăpere.

Angela povesteşte :

Maini reci a atingeau din toate partile, ma trăgeau in jos, tot mai jos. Pana la un moment im care m trezesc pe pământ. Nu era nimeni in jur doar pământ.

In fata mea apare o femeie zdrenţurosa , murdara si plina de vanatai.

Vin-o spune si apare o usa din nean. O deschide si pătrundem inauntru.

Un cer negru imi apare in fata, impreuna cu doi sori Rosi. Cu toate ca cerul era negru lumina era din abundenta.

Mergeam in acelasi pas cu femeia asta, in jurul meu erau tot felul de case. Si oameni misunau ca furnicile. Imi indrept privirea spre femeia care ma adus aici , dar dispăruse, ma uitam in jurul meu. Dar femeia nu era pe nicăieri.

Un baietel imi apare in fata si ma trage de pantalonii.

"Cum te cheama? "

Spune cu ochii lui mari la mine ..

"Angela"

"Un inger"

"Nu puiule nu sunt un inger"

"Dar sufletul tau e curat"

Spune intristat.

"Cum te mai cheama? "

Ma mai întreabă odata.

"Ma cheamă Angela Blackford, pe tine cum te cheama? "

"Ma cheama Cristian, este cineva aici cu acelasi nume ca si al tau"

Spune si ma trage de mânecă. Ne îndreptăm spre o casa derapanata. Intrăm in aceea casa, care conţinea o singura camera, iar acolo se afla o femeie in varsta, cu parul negru aproape de pământ, cand se întoarce cu fata spre mine, pârca cerul mi-a cazut in cap.. Era o femeie care semana izbitor de mult cu mine.

"Angela? "

Spune cu lacrimi in ochii.

"Mama? "

Vine spre mine si încearcă sa a atingă, dar m-am dat in spate.

"De ce m-ai abandonat? "

Spun catre ea iar ea se pune in genunchi cand vede ca nu o las sa ma atingă.

"Nu te-am parasit, si am murit la naştere "

Atunci încep sa plang si o iau in braţe. Dupa cateva ore de plans. Imi trag puterile si ma uit la ea.

"Tata trăieşte? "

Se uita in jos spre podea, si deschide gura pentru a vorbi , dar o închide la loc.

"Tatal tau este aici "

"Unde? "

"Tatal tau este mult mai mult de cat un om Angela!"

"Adica, ce vrei Sa spui? Mama spune-mi!!!! "

Tip la ea, de ce imi ascundea asta.

"Tatal tau este di..... "

"Cine di-ce??? "

"Însuşi diavolul " si isi atinteste ochii in podea.

Dau doi pasi in spate, femeia asta e nebuna , tatal meu diavolul, hai ca am auzit-o so pe asta.

"Angela stai!!! Nu e bine sa fi noaptea aici te dog intra inauntru , te implor. " dar era prea tarziu simţeam pe mâinile mele niste maini reci precum gheaţă, m-am intors la aceea persoană ai nu era deloc o persoană , era o monstruozitate, plină cu sange, fara o mana si fara un ochii, cu limba scoasă si ii curgea sânge de peste tot.

"Nu ma atige!!! " Strig spre el si in acel moment....