Aripa neagra

Fuga prin iad

Se uita la mine cu ceea mai mare satisfacere posibilă.

"Imi pare nespus de rău prințesa! "

Spune in timp ce statea in genunchi si plângea in fata mea.

"Tacere! "

Strig la ea si din nou vocea aia groasa si neumană iese din gura mea.

Cobor jos si ma uit in ochii ei.  Aceasta ridicându-se in aer si deodata explodand in fata mea siba tuturor din sala. Chiar si a demonului  care era in spatele ei.

Se sterge pe fata de sange,  si se uiata in ochii mei,  iar mai apoi începe sa bata din palme zgomotos.

"Asta e fata mea!"

La cuvintele sale imi venea sa vomit si matele din corp,  dar trebuia sa ii fac jocul pana la urma.

"De cand te aşteptăm " spune si se uita in jur si persoanele din incapere se aseaza in genunchi,  si incep sa se aplece asupra mea"

"Nu am venit aici  pentru lucrurile astea marunte,  se vor închina in fata mea,  deasupra pe pământ,  unde toata planetă se va închina innaintea mea "

Pe moment parea surprins de ce am spus eu,  dar a tat de doua ori din cap si ma urmarea mai atent , se uita parcă nevenindu-i sa creada si cum ma examina sa vada daca mint sau vorbesc serios.

"Trebuie sa ajung pe pământ "

Spun in cele din urma spre el,  si acesta da din cap in semn dezaprobator,l.

"Nici gând , Poti rupe vălul si de aici "

Spune si se uita ameninţător la mine.

"Inca nu am puterea deplină "
.l

Spun dur spre el , si acesta se încrunta la mine. Uitandu-ma mai bine la el observ o cheie la gatul lui,  destul de maricica. Acum cum sa ma apropi de el îndeajuns de mult pentru a lua cheia?  Ma apropii de el cu speranţa ca o pot lua,  iar acesta rade malefic.

"Ai chef de nebuni cu tatal tau"

Spune iar eu ma opresc in loc si mai am unpic si i dau cu ceva in cap,  este revoltător ce tocmai a spus. Las deoparte ce a spus si iar a îndrept spre el,  ajungând foarte aproape de el. Isfac cheia si imi iau zborul,  zburam cat de tare stiam,  sau încercăm. In fine  ..

Pot sa fac Ce vreau aici nu. Inchid ochii si imi imaginez o usa pentru cheia din mana mea,  si cand ii deschid,  in fata mea apare o usa,  dar eu cum zburam foarte repede am intrat practic in ea,  aceasta aruncandu-ma un pic mai departe.

Ma ridic si imi dau cu mînile pe pantaloni ca si cum as fi murdară,  si deschid usa cu cheia. Ma uit in jurul meu si eram in acelaşi loc de unde ma luat batrana aia. In fata mea apre batrana care se transformă in spiritul care ma adus aici cu acea aura cidata,  il recunos dupa cum se uita la mine.

"Iti ordion sa ma duci acasa"

Spun cu vocea ai neumană,  cred ca am invatat sa o si controlez.  Acesta isi îndreaptă mainile spre mine si in scecunda a douanera lovita de aceea raza.

Incerc sa imi deschid ochii,  dar lumina din cameră ma face sa imi retrag îmediat gestul,  ii deschid pentru a doua oara,  iar de data asta rămân asa,  eram in camera mea,  dar îmbrăcat cubalte haine,  unele lungi care imi acopereau tot corpul,  ma uit prin camera sa vad daca e cineva si observ ca sunt singura,  iar la capul meu era un scaun,  pun mana pe el si inca era cald,  nu a plecat de  mult asta e sigur.a uit spre usa daca nu vine nimeni si imi trag unpic de maneca in sus. O firar inca aveam semnele astea nenorocite. Imi inchid ochii,  so cand ii deschid au dispărut.

Am auzit un sunet de pahar sparte iar in pragul usi stătea un Damon ciufulit si cam chior de somn. El a stat aici?  Oare Nicole lo fi obligat? 

"Băieţi " striga din toate puterile,  cu privirea spre usa,  si Nicole,  Alexander si Joshua se uitau toti la mine. Se apropie toti de mine nevenindu-le se creadă ce vad,  si eu ma ridic din pat puţin cam amortita,  Nicole se uita la mainile mele si le examina. Oare stie de ele?  Oare ea ma schimbat in hainele astea? 

Apoi sar im braţele lui Alexander,  acesta nu reacţionează pe moment din cauza socului,  dar mai apoi ma strage si el in barate. Dupa o iau pe Nicole in brate si o strang tare aceasta făcând la fel,  apoi ma indrept spre Joshua,  cred ca acesta ma strange cel mai tare in brate,  dar nu spun nimic pentru ca era intr-un fel placut, sa te lase cineva fara aer cu o imbratisare dacat cu mai stiu eu ce.  Apoi intr-un final ma uit si la Damon,  cat am fost acolo parca mi-a lipsit un pic si el,  mai ales ca acolo erau persoane si mai rele decat el. Sar in brate la el,  dar acesta nu reacţionează,  doar ma privea uimit,  cand sa ii da  drumul simt doua brate puternice cum ma inconconjoara,  strângându-ma tare la pieptul lui,  inima lui imi rasuna in ureche o melodie foarte frumoasă,  isi apropie gura de urechea mea.

"Nu iti voi mai da drumul"

Spune atat de incet incat daca l-am auzit si eu.
Strânsoarea lui devenind tot mai strâmta, si el zâmbind miseleste.

"Damon nu pot sa respir".
Strig la acesta si Alexander il ia de pe mine.

"Stiam eu ca nu o imbratisezi tu in scopuri bune".

Spune si ii arunca  o privire urata.

"Hai toti afara,  are nevoie de odihna. "

Spune si ii împinge pe băieţi afara,  dar ea rămâne înăuntru,  se lipeste cu spatele de usa si se asigură ca au coborât cu toti jos.

Ma apuca de mana si imi trage usor maneca in sus.

"Ce erau alea? "

"Despre ce vorbesti? 

"Nu te preface ca nu sti copila,  spune'mi! "

"Nu am voie sa iti spun,  este spre binele tau Nicole,  re rog intelege-ma "

Spun si aceasta zambeste slab spre mine.

"Bine,  dar va trebui sa imi spui la un moment ! Acum hai treci in pat,  trebuie sa te odihneşti,  Maine ne vei povesti cum ai scapat din iad. "