Sunt un cur [+16] [✔]

Al douăzeci și șaptlea

Cine avea nevoie de oameni? Nu erau buni de nimic! April a înjunghiat-o pe la spate, Flash n-a ajutat-o când avea mai mare nevoie, deși ar fi putut, Ajax era un psihopat, Caleb a profitat de ea.

Oamenii o dezgustau dea dreptul pe Marta Star. Îi era rușine că era om. De ce mai existau oamenii pe pământ? Nu făceau nimic decât să distrugă.

— Marta, descuie ușa.

Vocea lui Patrick era afectată și ușor tremurândă.

— Dispari! Și tu să dispari! Și Flesh! Și Caleb! Și Nathan! Și Sean! Și April! Voi toți luați-vă minciunile și lista aia blestemată și să vă duceți la dracu cu ea. M-ai auzit? Du-te dracu, Patrick!

— Limbajul!

Asta era vocea domnului Star.

Când se transformase și el în Căpitanul America?

— Ascultă-mă, Marta. Am o cheie de rezervă la fiecare cameră. Acum, ori ne lași să intrăm de bună voie, ori o vom face cu forța.

Nici bine n-a apucat tatăl gemenilor să-și termine cuvintele că ușa din fața lui s-a deschis, dezvelind o Marta cu părul vâlvoi, mai vâlvoi decât de obicei, îmbrăcată încă în pijamalele ei violet și încălțată cu papuci de casă sub formă de iepurași.

Patrick avu impulsul de a se feri când a văzut că Marta s-a repezit în direcția lui. A strâns din dinți și s-a pregătit pentru un pumn, o palmă, un șut în cele sfinte, orice. Dar nu s-a așteptat ca sora lui să-i sară în brațe. Mai mult de atât, nu se așteptase s-o audă suspinând atât de puternic încât întreg corpul îi tresărea spasmodic.

— Hei, Marty, e în regulă. Nu e așa de rău.

Patrick și-a dat seama abia mai apoi că era stupid ce a spus. Chiar era rău. Dar nu e vina lui că nu știa ce să facă. N-o mai văzuse pe sora lui plângând de când erau mici.

Trecuseră ani întregi de când sora lui nu fusese nici măcar abăută. De obicei arăta extrem de plictisită, iar atunci când își schimba expresia, arăta ca o grimasă de furie nebună, nu tu lacrimi, nu tu suspine, nu tu sughițuri. Doar țipete, față roșie, lovituri cu nemiluita și înjurături cât curpinde. Patrick ajunsese să creadă singurele stări ale Martei erau "Nu dau un rahat pe ce se întâmplă" și "Sunt mai furioasă decât mama vitrega a Albei-ca-Zăpada".

Această nouă față a Martei îi era complet străină lui Patrick și se temea că nu știa ce să facă în privința ei. Aproape că prefera să-l fi lovit.

I-a aruncat o privire care cerea ajutor tatălui său, dar acesta deja se îndepărta de scena emoționantă dintre frații Star și era cu un picior afară pe ușă. Uh. Chiar nimeni din familia asta nu știa să compătimească un suflet suferind?

— E doar o listă stupidă.

— Nu, nu este. Este motivul pentru care viața mea e distrusă și April nu mai e prietena mea și pentru care toată lumea crede că sunt o curvă și pentru care mi-am pierdut virginitatea ca o proastă și pentru care mi-am distrus prietenia cu Flash și-și

Marta încercase să înșire totul dintr-o respirație, dar când a spus numele lui Flash i s-a tăiat firul. Țipase la el, a fost o insensibilă.

Cel mai bun prieten îi mărturisise iadul prin care trecea, iar ea se gândea doar la sine. Flash își pierduse scopul în viață, nu putea să doarmă, se simțea singur. Era o chitară căreia i se rupseseră toate corzile, o barcă în mijlocul oceanului căruia i se rupsese catargușl, iar ea se gândea la o listă stupidă despre fundul ei.

— Sunt o prietenă groaznică. De aia sunt singură, de aia nu ma vrea nimeni. Îi îndepărtez pe toți!

Alte sughițuri și suspine dureroase. Patrick își ținea strâns în brațe sora, dar nu mai știa ce să-i spună. Chiar nu avea ideea cum avea să iasă din mocirla în care se băgase.

— Te-ai culcat cu Sean? s-a trezit întrebând.

Marta a scuturat din cap.

— Cu Caleb. Eram la o petrecere și băusem puțin, credeam că fac ce trebuie. Nu eram pregătită.

— Nu e nevoie să te justifici, Marta. Toți facem greșeli. Vom trece amandoi peste asta. Poți să te duci înapoi în pat, o să-l conving pe tata să nu te trimită la școală azi.

Roșcata a tras aer adânc în piept, încercând să se calmeze.

— Nu pot. Dacă nu trag de Flash să meargă la școala, o să facă absențe și nu-și mai permite niciuna. Considerând că încă mai vrea să-mi vadă fața pistruiată și nu îmi va închide ușa în nas după ce i-am spus aseară.

OK. Cartea asta ma bag in depresie deja. Cand o sa incetez cu capitolele triste?

Doamne, Bie! Vino-ti in fire!

Oricum, cartea se apropie de final. Si ma gandeam ca dupa ce public epilogul sa pun si un capitol cu cateva facts despre carte si easter egguri ascunse pe parcursul ei pentru ca sunt o tona. Pe unele le-ati descoperit, pe altele nu. Deci, ar citi cineva asa ceva?

OK. Gata cu anunturile. Joculetul cu dedicatii e oficial... DESCHIS!