Liam's Sister // Volumul I ✔

Capitolul 41

* Din perspectiva lui Harry *

Nu am mai auzit de Laura de 2 zile. De atunci, o caut in continuu. O sun, ii trimit mesaje, dar nimic. Ma ingrijoreaza deja! Daca a rapit-o cineva? Nici nu vreau sa ma gandesc la asta! Ultima data cand am vazut-o, a fost la petrecere. A zis ca pleaca la baie, si nu s-a mai intors. Cu totii am crezut ca a plecat acasa. Dar cand am ajuns, ea nu era acolo.

Daca eu ma simt rau, ganditi-va cum se simte Liam. E distrus! Pur si simplu e distrus. Nu vreau sa imi imaginez cum e sa nu stii nimic despre sora ta timp de 2 zile. Nici macar nu a mai venit pe acasa. Suntem toti foarte ingrijorati. Eveline plange in continuu si nu stim ce sa ii mai facem sa o oprim. Ne simtit toti ingrozitor. Sper sa o gasesc cat mai repede...

* Din perspectiva Laurei *

Dupa ce am terminat de cantat si ultima nota, am iesit din camera de inregistrari, acolo asteptandu-ma Ben cu bratele deschise. L-am imbratisat, apoi am inceput sa vorbim.

- Avril, ai fost minunata! Mi-a placut foarte mult! Chiar ai trait melodia, si versurile. Cum de ti-a venit ideea asta?

- Mersi, Ben. A fost chiar simplu.

- Cum se numeste melodia?

- Nobody's Home.

- Super! Genial! Vom lansa imediat piesa asta. Dar mai intai, trebuie sa sun pe cineva sa stabilim deja date despre videoclip.

- Videoclip?

- Da. Doar nu vrei sa lansezi piesa asta superba fara un videoclip. Ma intorc repede. spuse lasandu-ma singura. M-am asezat pe canapea, si mi-am deschis telefonul. Noul meu telefon fara numarul cuiva cunoscut in memorie.

Am decis sa plec. Vreau sa incep o noua viata. Singura! De acum 2 zile, de cand s-a intamplat....ce s-a intamplat, nu i-am mai vazut pe cei cunoscuti mie. Am vrut sa plec, fara sa le mai dau vreo explicatie. Nu am vrut sa spun nimanui de planul meu. E mai bine asa! Nu imi pasa ca am suferit si ca in continuare sufar. Voi continua sa fac ceea ce vreau!

- Avril, totul e minunat! Maine va trebui sa vii la studio, sa stabilim detaliile pentru video. Le-am trimis deja inregistrarea celor care se vor ocupa de videoclip. Dar, vor sa sustii un concert cat mai curand posibil. Poti sa iti alegi o trupa cu care sa canti. Daca vrei.

- Oh, e minunat! As putea canta cu...Fall Out Boy?

- Sigur! Ii sun sa ii anunt.

- Super! Dar cum as putea canta daca eu am inregistrat doar o melodie?

- Stai calma! Concertul va avea loc luna viitoare. Ai timp pana atunci sa mai scoti niste piese.

- Ok.

- Ma bucur ca ne intelegem. Sper ca mai idei la fel de geniale ca asta.

- Ben, am deja scrise cateva idei. Doar ma mai gandesc putin, si o sa fie gata.

- Foarte bine! Dar sa fie gata la timp.

- Cu siguranta! Mersi, Ben!

- Nu ai pentru ce, pustoaico.

- Ben, nu sunt o pustoaica! spun razand.

- Ba da, esti.

- Bine. Acum daca nu mai ai treaba cu mine, as putea pleca?

- Nu inainte sa te intalnesti cu cei de la Fall Out Boy. Va aranjez o intalnire chiar acum. Poate chiar veti inregistra ceva. Vin in 2 minute! Imediat ce a terminat de vorbit, a trantit usa in urma lui, sunetul facandu-ma sa tresar.

Poate ca e o idee buna sa mai scriu niste melodii. Asa, poate voi mai uita si de '' fuga '' mea. Mi-am deschis caietul meu special pentru cantece, si mi-am notat cateva nume dragute pentru urmatoarele mele melodii pe care, bineinteles, eu le voi compune. Am de gand sa imi uit complet trecutul! Poate la inceput nu o sa fie usor. Dar din moment ce asta imi doresc, voi face tot posibilul sa uit ce a fost inainte, si sa ma concentrez pe cariera mea. Nu voi mai scrie melodii triste. Voi incepe sa scriu numai melodii vesele, care sa ma reprezinte.

*****

- Deci, baieti. Asta am scris pana acum. Patrick a luat foaia de la mine, incepand sa o citeasca, ceilalti adunandu-se in jurul lui cu ochii in foaie. Dupa cateva secunde, mi-au inapoiat foaia nu prea incantati...

- Cum vi s-a parut? intreb eu timida.

- Sincer, Avril nu este ceea ne asteptam....mi-am lasat capul in jos putin trista.

- Este mai bine! E perfect! Adica versurile sunt bune si bineinteles ritmul e perfect! Fara sa spun ceva, m-am ridicat cat sa pot ajunge pana la el, si l-am lovit cu caietul meu de versuri direct in cap.

- Pentru ce a fost asta?!

- Pentru ca m-ai pacalit! spun eu razand asezandu-ma la loc.

- Acum serios, Avril. Chiar ar trebui sa te intorci acasa. Ei erau singurii care stiau despre hotararea mea. Trebuia sa spun cuiva. Nu suportam sa stiu doar eu.

- Patrick, nu incepe te rog.

- Nu vreau sa te superi pe mine, dar asta e parerea mea. Inteleg ceea ce ti s-a intamplat. Dar sunt sigur ca o sa fie bine. Nu trebuie sa faci asta doar dintr-o greseala, care nici macar nu este din vina ta.

- Patirck, nu numai de asta. Pur si simplu a fost decizia mea.

- Stiu. Dar doar iti spun parerea mea. zise Patrick plecand. Nu stiam ce sa fac. Vroiam sa continui ceea ce mi-am propus. Dar....Patrick are intr-un fel dreptate. Intr-un fel....

*******

Mi-am inchis ochii si am tras aer adanc in piept. M-am incurajat, apoi am facut un pas in fata, lasandu-mi valiza in spate. Am deschis usa in cel mai silentios mod, vazandu-l deja pe Liam. S-a asezat in fata baietilor ce erau asezati pe canapea. Parea foarte agitat.

- Baieti, trebuie sa va spun cea foarte important despre Laura. imediat ce mi-am auzit numele, am incremenit. Am stat nemiscata fiind curioasa in legatura cu ce urma sa zica.

- Laura...este..... nu putea spune. Clar era ceva foarte important. Mereu cand e ceva de rau face asa. A tras aer in piept, apoi a zis brusc:

- Laura e adoptata!

_____________________________________________________________________________

Okay, asta a fost capitolul 41. Imi cer sincer mii de scuze ca am postat atat de greu, dar scoala nu este intotdeauna buna. De fapt...nu e nicio data. Dar ma rog.... In fine....sper ca va placut si ca nu ma urati ca v-am lasat cu ochii in soare. Si eu ma urasc pentru asta. Dar stati calmi, pe voi va iubesc♥ Vreau sa va anunt, ca de acum in colo cand va urma sa postez la vreo carte, veti putea afla atunci cand imi voi updata statusul. Va Multumesc Si Va Iubesc!♥ :))