Miraculos: Viața Contra Răului

Capitolul VIII

Perspectiva Marinette

Mă trezesc din pat somnoroasă, amintindu-mi că e o zi de școală.

- Tikki, Tikki, unde ești?

- Sunt aici!

- M-am trezit la timp!

- O minune! Hai, că întârzii daca mai zăbovești mult!

Mă pregătesc și plec la școală. Intru în clasă înaintea profesorului.

- Alya, unde e Adrien?

- Habar n-am. Întreabă-l pe Nino, sigur știe el ceva.

- Hei, Nino! Unde e Adrien?

- Nu știu. E ciudat, el nu întârzie decât când întârzii și tu.

- POFTIM?!

- Asta e adevărat, Marinette! El lipsește doar când lipsești și tu.

Profesoara intră în clasă făcând prezența.

- Agreste Adrien.

- Absent! strigăm toți.

- Iar?

- Doamna profesoară, e singurul absent.

- Îl voi suna pe domnul Agreste și-l voi întreba unde e.

Profesoara formează numărul de telefon. Intră căsuța vocală.

- Of, ce tontozaură sunt! Am uitat! Adrien a ieșit ieri din spital și va sta acasă o săptămână! am spus eu în gura mare.

- În spital?! au spus Chloe, Nino și Alya deodată.

- A fost rănit la ora de scrimă.

- Mulțumim, Marinette! Acum putem continua ora.

- Ce vrei să spui, Marinette? Ce s-a întâmplat?

- Nu mi-a povestit nici el prea multe!

- Atunci cum de știi ce s-a întâmplat?

- De îndată ce a ieșit din spital, a venit la mine. Am fost prima persoană pe care a văzut-o după externare.

- A venit la tine?! E un pas înainte.

- Trebuie să merg la el după ore.

Ziua trece atât de greu fără Adrien. Hotărăsc ca la finalul zilei să merg să îi dau temele.

Ajunsă în fața casei lui, bat la ușă. Îmi răspunde asistenta tatălui său.

- Cine ești tu?

- Eu sunt Marinette, o colegă de-a lui Adrien. Am venit să îi aduc temele.

- Mulțumesc! a spus asistenta luând caietele și trântindu-mi ușa în nas.

Nu mă mir că nu l-au lăsat la școală până acum. Săracul Adrien ce a trebuit să îndure!

- Tikki, mi-e milă de Adrien!

- Și mie! Dar nu putem decât să acceptăm că asta e viața lui.

Perspectiva Adrien

Mă trezesc foarte devreme, stând și citind o carte până când Nathalie vine până la mine.

- O fată pe nume Marinette ți-a adus temele.

- Mulțumesc! E aici? Aș vrea să vorbesc cu ea.

- Cred că a plecat.

- Păcat! Aș fi vrut să vorbim.

Nathalie plecă, iar Plagg ieși de sub pătura mea.

- Maestre, încă nu ai găsit un loc în care să-ți ascunzi secretul.

- Bine, da, ai dreptate!

- Dă-mi mie acea cutie!

- Nu cred că o poți duce! E în geanta gri.

Perspectiva Plagg

Merg și iau cutia. Apoi, apăs pe unul din posterele cu Jagged Stone din camera lui, deschizându-se un portal secret.

- Ce e ăsta?

- Vino și vezi!

Maestrul vine înspre mine.

- Intră înăuntru. Îți voi aduce eu cărțile.

Perspectiva Adrien

Intru, și văd un coridor lung. În cele din urmă, ajung într-o încăpere, pereții pictați în cinci culori împărțind camera. În mijloc reflectau alte două culori.

- Verde, albastru, violet, portocaliu, galben, roșu și negru.

De îndată ce deschid cutia, miraculoșii care erau în aceasta au început să strălucească, fiecare mergând în locul destinat lor.

- Ce e ăsta, Plagg?

- Aceasta e camera străbunilor, o cameră sacră. Aici, fiecare Maestru își testează abilitățile și devine un Maestru acceptat de istorie.

- Ce?!

- Du-te în mijlocul încăperii.

Înaintam. Atunci, am găsit un loc sculptat special pentru cartea pe care o găsisem în seiful tatălui meu.

- Această cameră...a fost aici dintotdeauna?

- Nu e momentul să afli asta.

Atunci, pun cartea acolo, ea deschizându-se la pagina unde era o imagine mov.

Cel care controlează ambele bijuterii, va deține puterea absolută.

- Plagg, care bijuterii?

- Ai înțeles ce scrie?

- Normal. Doar e scris pe chineza tradițională.

- E vorba despre miraculosul Buburuzei și mine.

- Deci...eu și ea... dacă Hawk Moth ne-ar lua bijuteriile, lumea va fi sub controlul lui Hawk Moth?!

- Cam așa ceva.

În cele din urmă, a aflat și Adrien de ce Hawk Moth le vrea miraculoșii.