Capitolul 19-Au venit!

24 7 1
                                    

Nicoleta Flynn. (Mama Emei)
Ora 07:00 (dimineață).
-Ema!! Ema scumpo, am ajuns acasa!.
Ma uit prin casa sa vad daca e pe undeva, dar nu e nicăieri. Probabil e la Defne sau a iesit la plimbare. Pana vine decid împreună cu sotul meu, Edward sa despachetam si sa punem totul la locul lor.
Nu trece prea mult timp, iar soneria suna.
-Cred ca e Ema(spune Edward)
-Nu cred ca ar suna la sonerie.(si deschid usa)
-Ăăm.. buna ziua..Ema e acasa?
-Nu inca nu a ajuns, dar intra o poti astepta.
-Mulțumesc..
Intram in casa si discutam diferite lucruri.
-Nu te supara ,tu ar trebui sa fii William, nu?am si uitat sa te întreb (spune Edward)
-Ăm.nu..eu ma numesc Sam..sunt prieten cu William . Datorita lui am cunoscut.o pe Ema ,care e minunata! Dar..nu ma bag, e iubita lui..
-Stii Sam, ma bucur ca esti unul din prietenii Emei,esti un baiat la locul lui.
-Va mulțumesc doamna..Si voi sunteti niste parinti extraordinari, mi.as dori sa am si eu asa părinți, dar eu nu am au decedat. .
-Ne pare asa rau...esti bine venit oricand la noi, nu o sa ne deranjezi.
-Va mulțumesc mult.Va mulțumesc si pentru micul dejun, a fost delicios. Acum ar trebui sa plec, ma voi întâlni mai încolo cu Ema. (Si se ridica salutand politicos , iar noi il conducem pana la usa)
Ema Flynn.

Ma trezesc rapid gândindu.ma ca parintii mei au ajun deja.
-William!! William trezește!
-ohh.ce vrei .lasa.ma !!
-Trezeste.te!! (Si tip , iar el se ridica uitandu.se urat la mine)
-Ce?? Ce vrei??
-Trebuie sa ma duci acasa!! Hai!! (Si dau jos patura de pe el )
-Daca ma săruți. .
-Oh.. (si il sarut, dar el ma trage in pat vrand sa.mi dea jos tricoul)Nu William, trebuie sa mergem!
-Off.bine, dar tot nu scapi!
-Nici tu nu scapi in legătură cu pistolul de ieri, nu am uitat! (Si devin din nou foarte serioasa)
M.am imbracat repede in hainele pe care le aveam ieri, William si.a luat un tricou alb , o pereche de blugi negri si adidasii lui Nike negri.
Am urcat repede in masina si am plecat.
****

-Mama! Tata! Am venit acasa(strig in timp ce intram in casa)
-Emaa scumpo! (Striga mama) unde ai fost? Ce dor mi.a fost de tine (si ne imbratisam puternic)
-Si mie mi.a fost asa dor de voi!! (Si il îmbrățișez si sarut  si pe tata)aa..el e William..
-Buna William, bine ai venit! (Spune mama)dar haideti sa mergem in living ,sa nu stam la usa)
Ne.am asezat pe canapea si ne.am povestit diferite lucruri unul altuia..Parintii s.au împrietenit foarte repede cu William, care si el e foarte drăguț cu ei.Am mancat si baut  impreuna.Timpul trecea foarte repede.Trecusera cinci ore si nu ne.am dat seama, parca a fost asa putin..
-Pai știți. .eu ar trebui sa plec de acum, se face târziu si mai am si niste treaba de rezolvat.Ma bucur ca v.am cunoscut (spune William)
-Si noi ne bucuram, esti bine venit oricand vrei (spune tata zâmbindui)
-Cu siguranță voi mai venii! (Si se ridica, iar eu il conduc pana la usa)
-Ne vedem mâine ,iubito! Si te rog sa nu mai fii supatata pe mine ,stiu ca te.ai prefăcut azi ca nu ești.
-Cum sa nu fiu daca nu vrei sa.mi spui ce faceai cu acel pistol, ceva bun cu siguranță nu..in fine ..
-Iti voi spune, insa nu acum..
-Bine ..Noapte buna! (Si ne sarutam)
-Noapte buna si tie!
   Intru in casa si o ajut pe mama sa faca putin ordine fiindca tata s.a dus deja la tv, la munte nu au avut..
-Siii..cum ti s.a părut de William?
-Ma bucur pentru voi doi, e un baiat foarte drăguț!
-Si eu ma bucur ca va place de el si ca l.am cunoscut,abia asteptam sa iti zic..
-Aa..Ema, am uitat sa iti zic azi, te.a cautat un prieten de.al tau si a lui William.
-Cine? (Întreb foarte curioasa)
-Sam il cheama.
-Sam? Esti sigura? (Ma agit)
-Da. Era asa dragut, l.am invitat si in casa.
-Nu mama..Sam nu e prietenul nostru, e dusmanul nostru..nu.l mai chema..ce ti.a zis??
-Stai calma draga..e si el un adolescent ca si tine..saracul nu are nici părinți..mi s.a facut asa mila de el..
-Mama!! Nu.i prietenul meu si nici al lui  William. .E un baiat rau!
-Devii foarte rea Ema! Daca nu e prieten cu voi asta nu inseamna ca noi nu putem fii prieteni cu el.
-Voi nu sunteti adolescenți!
-Si ce Ema.Suntem oameni, iar el nu are o familie ,iar noi il putem ajuta! (Tipa la mine)
-Oh...bine..faceti cum vreți! (Si plec in camera mea trântind usa )
Chiar nu înțeleg de ce propia mama nu ma crede ca e un tip rau..si ce naiba voia iar de la mine, m.am saturat de venirile lui.Asta nu pot sa ii spun lui William, va inebunii de tot..Oare..pistolul ila are vreo legătură cu Sam? Oare William vrea sa.l omoare? Sper ca nu ar face asta..
In timp ce eram pierduta in gandurile mele aud cum cineva arunca cu pietricele la geamul meu.
Cine naiba e? Deschid fereastra si nu imi vine sa cred pe cine vad...era...







INDRAGOSTITA FARA SA VREAU!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum