CAPITOLUL 11

13 2 0
                                    


E luni! E luni și eu sunt în pijamale, când ar trebui să fiu la ore!

-Liz, Alesia, țip eu la prietenele mele cu care mi-am făcut de cap aseară. Trebuie să mergem la școală!

Amândouă mârâie de oboseală, dar se trezesc într-un final. Au luat-o înainte, intrând în liceu, iar eu am fugit sus în camera mea pentru a mă schimba de haine.

-Ce faci? mă întreabă Henry, iar eu tresar. Nici nu i-am simțit prezența.

-Bine. Am dormit peste noapte cu la Alesia. Tu ce ai făcut zilele astea? îl întreb curioasă.

- Am stat cu băieții și ne gândeam să participăm la cursul de muzică al domnului Will. Ar trebui să vii și tu! Doar îți place muzica, îmi propune el.

- Nu știu ce să zic, spun nehotărâtă.

Îmi e ruşine să cânt în faţa altor persoane. De fapt, nici nu ştiu dacă am o voce frumoasă. Singurele dăţi în care cânt cu tot sufletul sunt atunci când am parte de o baie fierbinte cu spumă şi rareori mă mai aude mama când am căştile în urechi şi nu sesizez că mă ia valul.

-Vrei să coborâm împreună? mă întreabă Henry după un timp.

-Sigur.

Merg cu Henry pe holul liceului și primesc tot felul de priviri: de ură, de admirație, de gelozie. Sigur multe fete ar vrea să se împrietenească cu băiatul de lângă mine care este cel mai cunoscut în liceu. El şi Lenny.

M-am așezat pe unul din scaunele din sala domnului Will. Toți elevii îl așteaptă plictisiți. Henry mi-a povestit atâtea despre acest professor, încât am început să visez cu ochii deschişi.

-Bună dimineața elevi. V-am chemat pe toți fiindcă vă voi împărți pe echipe, astfel, formând ogrupă bună, iar alte grupe cu un nivel mai slab, așa că trebuie să vă ascult vocile.

Henry, prietenii săi și One Help au intrat în grupa 1, grupa unde sunt cei mai pricepuți. Când m-a ascultat pe mine am avut mari emoții și am fost mândră de mine când am auzit că și eu fac parte din grupa 1.

Celelalte ore au fost și ele ușoare. Acum mă îndrept spre cantină împreună cu Liz și Alesia. Înăuntru îl văd pe Lenny stând la masă cu prietenii lui, iar Henry cu ai săi.

-Uite-l pe Tony, strigă Liz.

Tony ne face cu mâna, iar noi ne străduim să ajungem la el, împingând alte persoane care ne stăteau în cale.

-Abia am găsit una liberă, spune el când ne așezăm în sfârșit la masă.

- Cine vine la cursul de muzică? ne întreabă Alesia.

-Eu as vrea, spune Liz, care apoi se uită la mine și îmi așteaptă răspunsul.

-Eu mă mai gândesc, zic, apoi oftez.

Privirea mi se îndreaptă către Henry și observ că și el procedează la fel. De când timp stă cu ochii pe mine? Îmi face cu ochiul și rânjește .Îmi dau ochii peste cap, apoi îmi las capul în jos și zâmbesc rușinată. Rămân așa și mă uit în gol, în timp ce prietenii mei schimbă impresii la masă.

Ultimele ore parcă nu mai treceau. Tot ce voiam era să fiu în camera mea, dar azi este cursul de muzică și se întâlnesc cei din grupa 1. Intru în sala de muzică care este imensă cu o scenă în partea opusă a încăperii, apoi îl zăresc pe Lenny stând cu gașca lui si pe Harry procedând la fel. În schimb, eu mă așez pe un scaun și aștept singură până vine profesorul Will.

Uşor de zis, greu de făcut-Volumul 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum