Soție falsă | kth

02

• ɴᴇ ᴠăᴅ ᴠᴇᴄɪɴɪɪ •

Se opri în fața ușii apăsând pe sonerie. Așteptă câteva momente bune pentru a i se deschide ușa, ceea ce nu se întâmplă. Fiind nevoită, apasă din nou micuțul buton argintiu de mult mai multe ori fără să știe dacă e prea insistentă sau nu. Nu apucă să își ridice degetul de pe buton, căci ușa se deschise rapid, oprindu-i pentru o secundă inima. De după ușă apăru baiatul, ciufulit, îmbrăcat într-un tricou alb larg, ce îi atârna de umeri, completat de o pereche neagră de pantaloni de trening. Sumin i se părea atât de amuzantă înfățișarea acestuia spre deosebire de ziua în care îl cunoscu, mai exact în ziua nunții, când acesta purtase un costum negru de stofă ce îi scotea în evidență trupul bine modelat. Un alt lucru schimbat pe care fata îl observă era culoarea părului său, care din satenul impunător ce îi oferea maturitate și un aer superior, devenii un blond ce îl făcea adorabil, în opinia fetei. Se strădui să nu bufnească în râs, însă este sigură că pe fața sa aparuse un mic zâmbet ciudat, pe care băiatul îl observă cu siguranță, de aceea își rotise de câteva ori ochii în orbite.

- De ce suni ca nebuna?, spuse băiatul trezind-o pe Sumin din analiza ei. Folosește cheia pe care ți-am dat-o și nu mă mai enerva, pronunță acesta apasat.

- Am pierdut cheia, se justifică ea deși adevărul era că nu găsise nicio cheie prin lucrurile surorii sale.

Băiatul oftă nervos, apoi îi făcu cale fetei să intre. Încercă să plece înapoi la treaba sa, însă glasul fetei pronunțându-i numele, îl făcu să se rotească pe călcâi.

- Taehyung, ajută-mă cu astea, îi ordonă fata, iar băiatul își mării ochii neînțelegând cu ce naiba ar putea să o ajute.

Sumin înțelese nedumerirea băiatului așa că îi arată în stânga sa către valizele sale. Taehyung se întoarse și pentru a putea vedea cele două genți, își scoase puțin capul înafara perimetrului casei.
Râse batjocoritor neînțelegând de unde are atât de mult tupeu dintr-o dată fata.

- Ai două mâini lungi și sănătoase cu care te poftesc să ți le cari, îi spuse făcându-i semn să se grăbească.

Fata îl înjură în șoaptă, apoi imită o lovitură în aer, dezamăgită totuși că nu îl putu lovii chiar pe el.
Taehyung  se întoarse din pură plăcere de a o vedea pe fată trăgând de genți, însă atunci realiză cât de patetic și needucat îl vor crede vecinii văzând cum lăsă o scândură de fată cu greutățile. Atunci se întoarse luându-i gențile din mâini, fiind el însuși surprins de greutatea acestora. "Ce cară femeia asta aici? Cadavre?" , se întrebă sperând că nu pare vizibil afectat de ele.

- Fac asta doar pentru că se uita vecinii, îi spuse întorcându-se către ea pentru ai observa zâmbetul victorios pe chip.

Sumin a fost surprinsă de aspectul casei unde doar ea, el și socrii săi vor locui mâncând la aceeași masă. La nuntă îl cunoscu și pe fratele vitreg al acestuia Jungkook, care este ocupat cu filialele din China, așa că pe acasă trece mai mult în vizită câteva zile, apoi este nevoit să plece din nou. Casa este una spațioasă sufrageria, bucătăria și un mic hol ocupând întreg parterul. Urcă pe urmele lui Taehyung la etaj unde observă 4 ușii. Încercă să îl întrebe pe Taehyung unde duc toate, însă își aduse aminte că aici este Minyoung și că ar trebui să știe toate astea. Din 4 rămăseseră doar 3 camere neștiute, aceștia intrând în prima din stânga, care se pare că va fi dormitorul celor doi.

- Ăsta e al tău, îi spuse aruncând cele două genți pe pat. Nu depășii acestă jumătate și toată lumea are de câștigat, îi spuse arătând o suprafață din încăpere, patul băiatului fiind în extrema opusă a patului ei.

Sumin doar aprobă din cap, așezându-se pe pat.

- Ar trebui să știu și alte reguli?, întrebă ea observând mici obiecte de sticlă pe o măsuță ce păreau a fi bine șterse de praf fiind probabil importante.

Taehyung se uită la fată localizându-i punctul în care privea. Își mării ochii sărind asupra obiectelor de sticlă luându-le într-o îmbrățișare cu mare grijă. Sumin râse ușor de reacția băiatului, apoi își aplecă ușor capul sperând că băiatul îi va spune fără să întrebe ea, care este treaba cu acele obiecte.
Băiatul o fixă cu privirea, înghiți în sec realizând cât de mult se înjosii în fața ei, sărind ca un prostuț. Strânse din ochi, înjurând secunda în care își îmbrățișă obiectele firave. Se depărtă cu mare grijă ca nu cumva să cadă ceva, apoi se puse drept în fața fetei recăpătându-și aerul superior.

- Acestea sunt preferatele mele, le colectionez de mult și chiar aș fi foarte fericit dacă nu le vei atinge niciodată, spuse el ridicând din sprâncene când îsi termină propoziția obligând-o pe Sumin să confirme.

- Am înțeles, totuși de ce sunt atât de importante, sunt doar niște bucățele de sticlă, spuse fata ridicând din umeri.

Ce-i drept erau obiecte fără o valoare monetară mare, dar moral pentru Taehyung însemnau mult și deși nici el nu era conștient cum și de ce, știa că trebuiesc protejate.

- Pur și simplu, îi răspunse uitându-se în jurul său căutând orice alt lucru interzis pe care ar trebui să i-l spună fetei.

Sumin se dădu bătută, avea să afle ea mai târziu dacă e nevoie, până la urmă acele obiecte nu o implicau cumva pe ea, așa că de ce să își dea interesul.

- Despachetează-ți lucrurile, dacă vor mai apărea reguli ți le voi spune pe parcurs, spuse Taehyung ieșind atât de repede pe ușă că fata nu apucă să îl întrebe unde avea să își pună lucrurile.

Oftă, întinzându-se pe pat. De abia dacă trecură 5 ore de când se trezii, dar fata le simți ca zile, iar acum tot ce își dorea era să termine de despachetat hainele, iar la urmă să se bucure de un somn bun.

《 Aștept păreri și ne revedem în următorul capitol》