Soție falsă | kth

18

• Îᴍɪ ᴇsᴛᴇ ᴛᴇᴀᴍă •

Sumin intră în casă mergând plictisită către etaj. Spera ca toată discuția ei cu Jin să fie falsă, încă avea o fărâmă de încredere în tatăl ei. Hotărâse să facă planul până când atât ea cât și Jin vor afla adevărul. Încă îi este teamă, încă nu are încredere în ea, devenise cu adevărat altcineva, dintr-o fată îndrăzneață cu replici la orice, ajunsese tăcută și temătoare de orice pas ar face. Deschise ușa, surprinsă își mării ochii aproape ciocnindu-se de Taehyung ce se pregătea să plece la muncă.

- Te-am căutat, îi spuse acesta fiind vizibil supărat. Iarăși nu îmi răspunzi apelurilor, mereu dispari și mă lași să caut scuze ca un nebun, îi spuse acesta abținându-se să nu ridice vocea.

Sumin îl privi cu lacrimi în ochi, însă ce ar putea să îi spună băiatului?! Adevărul? Nu. Adevărul l-ar șoca, iar planul ei s-ar duce pe apa sâmbetei. O miciună ar fii de folos, ar scăpa-o pe fată de probleme, dar ar răni-o atât pe ea cât și pe el când adevărul va ieși la iveală.

- Minyoung, unde ai fost?, întrebă Taehyung disperat. Sunt soțul tău, dar niciodată nu știu nimic de tine.

Sumin râse, "soț" sună atât de amuzant când știi tot ce se întâmplă în spatele cortinei, în timp ce pe șcenă se joacă piesa.

- Taehyung, nu știi absolut nimic despre mine, spuse fata privindu-l în ochi pătrunzator, nu ai habar de ceea ce îmi place să fac, ce îmi place să mănânc, ce film ador, nici măcar numele nu mi-l cunoști, cum mi-ai putea fi soț?, Sumin râse trecând pe lângă băiatul șocat, oprindu-se scurt pentru a mai adauga ceva. Nu te amăgii singur, ți-am spus că totul este un contract, sunt doar o șotie falsă pentru tine.

Taehyung o privi pe fată intrând în dressing, declarația fetei făcându-l se să enerveze. Strânse puternic mânerul servietei, apoi expiră zgomotos aerul pe care îl ținuse în piept. Acum era prost dispus și pe de alta parte mai și întârzia la o ședință importantă.

*

-Yoongi, unde naiba îmi este telefonul?, strigă Taehyung ridicând nervos foile de pe birou în căutarea prețiosului telefon.

- În buzunarul sacoului, îi spuse băiatul arătând spre cuierul din colț. De ce ești atât de nervos? S-a întâmplat ceva? Chiar nu ți-a plăcut prezentarea noii producții? Aproape ai aruncat cu paharul după scenarist.

Yoongi întrebă calm, sperând totuși că prietenul său să nu îl i-a și pe el la dans cu câteva șuturi în cur la cât de agitat este.
Taehyung își luă telefonul din buzunar așezându-se înapoi pe scaunul de la birou, verificând notificările.

- Cum se poate să nu de-a nici măcar un mesaj?, zise ridicându-se pentru a verifica printre jaluzelele biroului ce face Minyoung. Nu e aici, își spuse privindu-i locul gol.

Yoongi doar îl urmări mirat pe Taehyung, încercând să înțeleagă ce este greșit cu băiatul.

- Taehyung?, întrebă punându-i mâna pe umăr.

- Ce? Ce e?, tresări acesta. Aaa!,exclamă amintindu-și că prietenul său are experiență în întâlniri. Yoongi cum o fac să nu mai fie supărată pe mine? Haide ajută-mă, tu ai mai multă experiență cu fetele decât am eu, spuse el ridicându-și sprâncenele în semn de curiozitate.

Yoongi îl privi trist, nu avea să îi de-a un răspuns pentru că nu are de gând să își lase prietenul să fie rănit din cauza dragostei, din cauză că va afla că a iubit întotdeauna o altă persoană. Trase aer adânc în piept, cum și-ar putea salva bietul prostuț prieten de dragoste, când acesta nu îl mai văzuse vreodată cu vreo fată în atâția ani de prietenie.

- Doar las-o așa. Ai putea să o enervezi și mai tare, așteaptă până când se calmează, îi spuse acesta apoi își scoase telefonul din buzunar pentru a verifica ce mesaj primise. Avem o altă ședință, să mergem.

- Yoongi, nu ești deloc de ajutor, spuse Taehyung lovindu-l puternic de două ori peste umăr. Bine că ești deștept că dacă nu te dădeam afară, spuse acesta în dezamăgirea sfatului pe care îl primise de la Yoongi.

**

Sumin alergă toată ziua, din moment ce este încăpătoare face tot felul de treburi pe care colegii i le dau. Ura să facă asta și dacă nu și-ar fi dorit să stea cât mai departe de Taehyung pentru o vreme, le-ar fi dat în cap cu toate foile pe care le cărase astăzi de colo colo.

- Minyoung du astea la șeful audio, îi spuse Aairin.

Luă foile pe care se afla programul de editare a ceea ce mâine se va filma undeva la marginea Seulului. Începuse a urâ ceea ce face, însă se declară mulțumită că mâine va putea vedea cum se filmează pe platou și că tot ce va trebui să facă este să stea în spatele regizorului și să privească.

- Mi-am terminat programul, anunță când se întoarse în biroul producției adunându-și lucrurile. La revedere!, zise fluturând scurt mâna în aer.

Astăzi nu își luase mașina, se simți prost să o conducă știind că nu este a ei și în plus avea nevoie de puțin aer rece pentru a-și calma gândurile și pentru a le pune în ordine.
Mergea încet pe o alee destul de vizitată, în jurul ei fiind doar cupluri, grupuri de studenți sau pur și simplu oameni grăbiți spre case. Primăvara nu venise de mult, dar aerul era deja parfumat de copacii ce își arătară spledidele flori. Mâncarea gătită de restaurantele aflate de o parte și de alta se simțea de asemenea în aer, îndemnându-te să faci o oprire pentru a-ți satisface pofta. Era o seară perfectă pe care fata și-ar fi dorit să o petreacă așa cum o făcea cândva, cu un mic grupuleț de prieteni savurând niște pui prăjit cu puțin alcool pe terasa unui restaurant. Dar ăsta este trecutul, prezentul ei acum este gol, lipsit de viață, lipsit de esența iubirii. Își șterse lacrimile de la ochii răspunzând apelantului ce o sună deja pentru a cincea oară.

- Jin, poți venii să mă iei?, spuse scurt trăgând de nas. Sunt singură și aici sunt atât de mulți ce mă înconjoară, sunt atât de slabă, plânse în telefon. Jin îmi este teamă.

Jin deveni agitat, uimit că pentru prima dată fata îi spuse ceva ce nu ar fi spus în viața ei, pentru că întotdeauna firea ei fusese puternică, înfruntând orice greutate, însă astăzi pentru prima dată ea fusese doborâtă.

- Sumin acum ajung, unde ești?, strigă luând rapid cheile mașinii de pe măsuța de lucru, ieșind pe ușă.

《Urmează o perioadă încărcată și este posibil să lipsească câteva capitole, voi anunța când se va întâmpla, dar nu prin capitole ci prin mesaje pe panoul meu de aceea vă sugerez să mă aveți la "urmărire" 》