Suspect de crima 🔞 <Edna> Vol 3

Capitolul 3

- Stai jos,Justin Kent.
- Am înțeles, Edna Scott.

Mă uit urât la el pentru tupeul pe care-l afisează când îmi zice pe nume, dar nici nu mă bagă in seama. Se simte în secția de poliție ca la el acasă din câte se pare, e tot numai un zâmbet.

- Pentru ce zici că sunt eu arestat?
- Pentru uciderea lui Mark Lex.
- Si ai dovezi impotriva mea.
- Am.
- Care-s? Nu trebuie şi eu să ştiu?
- Nu.
- Uite păpușă, sunt dispus să uit totul dacă îmi dai drumul. Pot fi cercetat şi-n libertate.
- Uite păpuşel cum stă treaba, imediat ce termin actele astea de completat, te zvârl intr-o celulă şi acolo rămâi.

- ...Ai măcar curajul să recunoști că nu venisesi să mă arestezi?
- Dacă nu taci, o sa regreți.
- Faci abuz de funcție tu. Exces de zel. Zi-mi de ce mă închizi.
- Pentru că eşti periculos să rămâi in libertate.
- Zău? Cine zice? Te laşi ghidată de hormoni în meseria asta? Sau te răzbune că n-am apucat să te termin? Dă-mi drumu la mâini şi te fac să te urci pe pereți .
- Stii cât îmi ia sa te acuz de ultraj? 5 minute. Maxim. Dacă mai scoți o vorba pe gura aia...
- Dulce?!!
- ...spurcată, asta am să fac.

Termin actele de scris cât de încet pot... Nu mă gândesc că e ora 9 şi eu n-am mai dormit de nu mai țin minte, nu mă gandesc nici la faptul că e posibil să nu mai dorm deloc... Mă gândesc doar că are dreptate păpuşelul şi dacă îsi ia un avocat sau dacă deschide gura, eu sunt terminată... Nu am motive să-l arestez, nu am nici măcar o declarație oficială în care el este acuzat.

- Eu te-aş sfatui să nu mă acuzi de prea multe pentru că tot tu o să te chinui să mă scoți de aici...

Ramaseseem pierdută în gânduri dar când vorbește, îmi ridic privirea şi mă uit la el cu ochii mijiți.

- Adică? De ce crezi asta?
- Ştii şi tu foarte bine că nu-s vinovat de nimic. Eu zic să o anchetezi pe fătuca aia cu care umblă el... E dependentă de substanțe interzise si pentru ea fura, că să-i dea bani să-şi cumpere.

Aha, deci am avut dreptate, trage pe nas fata... Îmi studiez unghiile plictisită şi mi le lustruiesc de cămașă ca să-i dau lui senzația că nu-l bag in seamă şi că mă plictisește.

- Până voi găsi dovezi, de orice fel, tu ești suspectul principal.
- Ok.
- Mă bucur că ne-am înțeles, acum hai să mergem.

Se ridică dar gura tot nu-i tace.

- Eu nu o să mișc un deget pentru a iesi de aici să ştii. Aştept ziua când o sa-ți recunoști greșeala şi o să mă scoți tu singură. Dar să ştii că o dată ce voi fi liber, o sa pun ghiara pe tine.
- Mă ameninți? Ai uitat cât durează să te acuz de ultraj? Şi atunci poți să fii sigur că stai mult şi bine în inchisoare.
- Tu incerci să mă ameninți şi să mă intimidezi, dar nu ai nici o sansă. Nu-ți merge cu mine. Bucură-te cât mai poți că atunci când o să ies de aici, o să te fac să recunoști tot.

Păpuşelul e paranoia? Ce să recunosc? Mă opresc în loc şi-l țin şi pe el lângă mine. Vreau să-i închid gura o dată pentru totdeauna...

- Ce tot spui tu acolo? Nu ai obosit să vorbești încontinuu?
- Nu. Nu o să obosesc niciodată să te bat pe tine la cap. Şi slavă Domnului, o sa am timp berechet.
- Ești obsedat, mergi.
- Incep să fiu. Încep să-mi imaginez cum o să te zvârcoleşti în mâinile mele. Când o să ies de aici o să te fac să regreți totul, dar nu aşa cum crezi tu... Am tehnicile mele. O să vrei să mă legi şi atunci, dar de pat...
- Dle Kent, ți-as recomanda o femeie ca sa-ți potolească pornirile, dar cum ești închis aici...
- Tu o sa fii femeia mea. Imediat ce ies de aici... Nu-i nimic, am răbdare.

Descui o celula din beciul secție de poliție şi-i fac semn să intre. Cred că fac cea mai mare prostie din cariera mea de polițist, dar nu am cum să mai dau înapoi. Sper doar să se țină de cuvânt şi să aibă răbdare. Ştiu şi eu foarte bine că nu pot să-l țin prea mult...

- Ședere placuta.
- Tu ce faci acum?
- Păi mă duc să mă culc.
- Si eu?
- Poți să te culci şi tu dacă vrei. Ai pat, pătură, wc, tot ce-ți trebuie.
- Ah, păpușă , bucură-te cât mai poți...

Exact asta vreau să fac. Un somn bun ca să-mi pun ordine în gânduri şi sa-mi pregătesc strategia, sa-l țin cât mai mult aici si să nu intru in belele.

- Când îmi iei declarație?
- Nu-ți iau eu.
- Ba da. Cu altcineva nu vorbesc. Vreau să-ți dărâm castelul de nisip sub ochii tai.
- Aha. Hai, somn uşor şi ție.
- Te aştept păpușă , tot aici mă găsești. Vorbește cu John Deep ca să-ți confirme alibiul meu şi putem să facem nani împreună. A? N-ar fi mişto?
- Da, cred şi eu... Visează în continuare.

Nici eu nu pot să înțeleg de ce naiba mai stau să-l ascult.

- Visează tu. Şi ai grijă de ce mă mai acuzi, că n-ai vrea să ştie toată lumea ce tehnici ai folosit tu ca să-ți atragi bărbatul.
- Ești bolnav.
- Tot tu o să mă scoți de aici păpușă. Si o să mă duci direct în pat, îți promit.

Mă uit uimită la el, cu câtă siguranță vorbește si cum rânjeste la mine. Eu as fi terminată dacă m-ar închide cineva pe nedrept, nu m-aş gândi decât cum să fac să scap de acuzații... Dar el... E atât de senin şi hotărât încât mă trec toate transpirațiile.

- Până atunci păpușă, îți doresc chinuială plăcută.

Ridic o sprînceană pentru că nu stiu ce vrea să zică. Vorbește numai în dodii şi eu sunt prea obosită, nu pot să țin pasul cu el sau să judec.

- Adică?
- Îți doresc iubito, să nu ai parte de odihnă până nu voi fi eu acolo să te țin în brațe.

Îmi dau ochii peste cap, îl dau dracului în gând şi plec în sunetele râsului sau răgușit.
S-o creadă el că nu o să dorm eu acum. Mă gândeam să mă întorc mai tarziu si să încep investigația dar cred că poate să aștepte până mâine fără probleme...

Merg să-mi anunț şeful că mă voi ocupa personal de cazul Mark Lex şi în nici jumatate de oră sunt acasă. Îmi fac un dus scurt si vreau să mă bag în pat, dar înainte îi dau un telefon partenerului meu, Will şi-l rog să-i ia el o declarație suspectului.

- Bine Edna. O să trec pe la el...
- E arestat Will.
- Arestat? Păi de ce l-ai arestat Edna?
- E periculos să-l lăsăm în libertate.
- Parcă ai spus de concubină că o suspectezi.
- Da, şi ea.
- E arestata?

Ori sunt eu prea obosită, ori Will nu-i în apele lui. Cert e că nu ne înțelegem.

- Nu Will, la ce naiba să o arestez fără dovezi?
- Şi împotriva lui ai dovezi?
- L-a amenintat...
- Si ai vreo dovadă? Ai măcar o declarație scrisă? Edna, în ce te-ai băgat?

In rahat până-n gât, dar n-am nevoie să-mi mai spună cineva pentru că sunt conştientă.

- Asta e ancheta mea şi dacă vrei să mă ajuți bine, dacă nu o să o fac singură.
- Bine Edna. O să încerc să te acopăr de data asta, nu să te ajut. Dar dacă vorbește Justin Kent, putem să ne luam adio de la funcții. Probabil vom mânca gogoși amândoi cât stăm cu radarul pe marginea şanțului.
- Nu o să vorbească Will, ai încredere în mine.
- Doamne ajută-ne. Hai că mă duc acum la el. Încearcă si tu să dormi puțin până ți-o suna telefonul iar. Savurează pacea din New York.
- Ok. Asa o să fac. Pa.

Opresc telefonul, mă întorc pe burtă , iau perna în brațe si închid ochii. Somn ușor si ție Justin.

'Îți doresc iubito, să nu ai parte de odihnă până nu voi fi eu acolo să te țin în brațe.'

Am postat dragelor dar acum mă voi întoarce la amanta fidelă. Vă mulumesc pentru voturi și încurajări. Spor la citit😘😘😘