Suspect de crima 🔞 <Edna> Vol 3

Capitolul 17

Justin

Suntem în liziera de lângă hala veche și abandonată și urmărim din umbră tot ce se întâmplă. Așa cum m-am gândit de la început, au așteptat până a ajung elicopterul și acum le-a scos pe fete afară.

Am așteptat de peste o oră momentul acesta dar acum îmi simt inima bătând ca o tobă, de emoții și frică. Da da, îmi este frică de mor pentru Edna și mama ei. Dacă se întâmplă ceva, dacă face unul dintre noi cea mai mică greșeală, le pierdem. Și le pierdem pentru totdeauna, sunt convins de asta.

Cred că nimeni nu-l cunoaște pe buldog mai bine ca mine, omul ăsta este un vierme mizerabil, fără scrupule în se poate ascunde mai bine ca o nălucă.

Edna urlă, se zbate și plânge mai ceva ca o bocitoare la căpătâiul mortului. Este ținuta în brațe de Martin, gorila numarul 1 a buldogului și chiar dacă mi s-a zbârlit parul pe ceafă din cauza apropierii dintre ei, nu pot să mă abțin să și zâmbesc puțin când o văd cum se zbate. Îi dă bătăi de cap zdravene și cred că dacă nu era fata șefului era vai și-amar de fundul ei. Fata șefului și femeia mea, da. Chiar dacă ar trece peste buldogul, peste mine nu poate trece ca să ajungă la ea. Niciodată.

- Animal împuțit, dă-i drumul că te omor...

Mă uit lângă mine la David și-l opresc în ultimul moment să facă o prostie și să ne desconspire.

- Ce dracu faci?
- Nu-l vezi pe animal cum își pune mainile pe Margo a mea?

N-am fost atent la Margo a lui, am fost atent numai la Edna a mea, dar are dreptate. Mama Ednei este cărată pe brațe pe buldogul, ca o cârpă leșinată, stoarnă de puteri. Apropierea dintre ei este evidentă, ca și dragostea pe care i-o poartă el.

Asta nu e bine, speram să fugă amândouă atunci când le dăm de știre iar această întorsătură pe care a luat-o întreaga situație mă sperie și mai tare.

Gândește Justin, gândește repede dracu să te ia, gândește.

Sunt 5 indivizi, cei mai buni și periculoși... N-am altă țintă decat Martin, îmi pare rău tovarășe, dar ai pus mâna pe ce-i al meu.

Nu este timp de pierdut... Trebuiesc atacați în forță și cum Edna este singura conștientă și luptătoare dintre cele două, ținta mea devine Martin.

Deschid casca și fac anunțul către ceilalți polițiști ca să fie pregătiți de atac.

- Pornesc focul!

Îmi fac o cruce cu limba pe cerul gurii iar când adrealina începe să-mi curgă prin vene, ochesc și apăs pe trăgaci ca întotdeauna, fără nici o reținere.

Îl nimeresc pe Martin direct în pulpa piciorului drept și imediat ce fuge Edna, mai apăs o dată pe trăgaci și-l împușc în cap. Pică secerat la pamant iar asta dă alarma printre ceilalți ai lor. Unul e eliminat, dar mai sunt încă 4, plus șeful.

Totul se întâmplă cu o viteză impresionantă, nu degeaba lucrăm cu poliția statului New York. Toți ies din ascunzătorile lor și-i înconjoară pe băieți. Focurile de armă încep să zboare în aer și nu mă gândesc decât la Edna. O urmăresc prin mulțime și o văd cum fuge la mama ei, dar aceasta e încă ținută în brațe de buldog.

La naiba, dă-i drumul tâmpitule, nu amesteca femeile în lupta asta, fii bărbat...

Urlu la Edna cât mă țin plămânii să fugă, dar a naibii femeie, ori nu mă aude, ori nu mă bagă în seama. Stă agățată de buldog și încearcă să o tragă pe mama ei din brațele acestuia.
Stă în bătaia puștii ca nebuna și ne îngreunează și nouă misiunea de a-l elimina pe șef.