Aleasa (Volumul II)

Capitolul 12

- Cum a fost la scoala? m-a intrebat, dupa o lunga perioada de tacere.

Mi-am amintit de intamplarea de la scoala, ceea ce m-a facut sa las capul in jos de rusine.

- Bine... am raspuns sec. Nimic prea special...

A ridicat ironic o spranceana, privindu-ma prin oglinda retrovizoare.

- Serios... mi-a zis ironic.

- Ămm... Da.... m-am balbait, incercand sa ii infrunt privirea ce imi dadea de inteles ca imi cunoaste secretul.

Nu are de unde sa stie ca il mint... Nu?... De ce se comporta de parca ar sti?

- Hm... Eu altceva am auzit.... a zis cu o oarecare mandrie in glas.

La naiba!!! Cum se face ca imi cunoaste viata mai bine decat o fac eu... Citeste gandurile?.... mi-a trecut prin minte, facandu-ma sa ma infior. Nu imi place ideea sa il las sa colinde prin mintea mea... apoi mi-am dat seama. Adam, daca esti aici, imi cer scuze pentru ultima replica!... mi-am strigat in gand. De parca m-ar fi auzit a chicotit ironic. La naiba! Se afla in mintea mea...

- S-a intamplat ceva? m-a intrebat, readucandu-ma cu picioarele pe pamant.

- Nu. Nimic. am raspuns sec.

Se joaca cu mintea mea... Daca mi-a citit gandurile, ar fi trebuit sa stie...

- Atunci de ce nu imi raspunzi la intrebare?

M-am pierdut cu totul.

- Ce intrebare?...

- Spune-mi ce ai facut la scoala. Vreau sa stiu direct de la sursa. a zambit smechereste.

L-am privit, cersind mila. Daca stie, de ce insista?

- Ti-am spus deja ca nu am facut nimic...

Aproape ca pufnea in ras. Isi bate joc de mine...

- De ce nu ai facut nimic? a facut o scurta pauza, dar, vazand ca nu raspund, a continuat. Trebuia sa inveti. a spus serios. Si chiar si asa, nu te cred... Cat de grav a fost acest nimic de te-a lasat cu detentie o saptamana?

La naiba!... Logic ca nu avea de unde sa stie asta.... Imi colinda prin minte.... L-am privit speriata. Cum face asta? E groaznic sa stiu ca nu ma pot gandi la nimic atunci cand sunt cu el...