Capitolul 53

8.3K 395 164
                                    

Ma trezisem de cateva minute bune si nu ma miscam din pat. Nu voiam sa il trezesc. De cum a adormit aseara, nu s-a mai departat de mine toata noaptea. Si dormea atat de dulce, ca imi topea inima...

Era deja dimineata si trebuia sa aud alarma dintr-un minut in altul, asa ca am decis ca nu are nici un rost sa mai incerc sa adorm.

M-am uitat la el si nu imi venea a crede ca era aici. Am inspirat adanc atunci cand mi-au rasunat in minte cuvintele lui Dean. Daca ar fi vrut intr-adevar asta, demult ar fi facut-o. Nu stiam ce sa fac in legatura cu el. Incercam intruna sa mi-l scot din minte, dar ceva nu ma lasa. Poate ca era legat si de faptul ca statea la pieptul meu, imbratisandu-ma de parca as fi incercat sa fug. Chiar daca nu vrei sa recunosti, simti ceva pentru el. Ti-am vazut licarirea din ochi cand erai cu el... a continuat vocea lui Dean. Si avea dreptate. Chiar simteam ceva pentru Adam. Nu eram sigura ce, dar era ceva... Ceva ce nu ma lasa sa imi iau gandul de la el... am inghitit in sec.

Nu gaseam nici o portiță de scapare din situatia in care ma aflam. Stii câtor fete nevinovate ca tine le-a facut acelasi lucru? Inauntrul meu era un razboi de proportii. A trecut demult de faza asta...

Era preferatul lui Sam, iar acum acesta vrea sa va omoare pe amandoi. Am inghitit in sec. Imi era teama. Daca luam o hotarare din impuls, iar, dupa, sufeream mai mult? Nu mai este asa... a rasunat vocea lui, iar deznadejdea din aceasta ma ucidea. S-a schimbat ceva? Nu as putea sa iti fac in veci asta tie...

Am privit inca o data spre el. Oare ce viseaza? Toata noaptea m-a strans in brate protectiv. Sau... Pe cine? am simtit un fir de speranta in inima si un ranjet prostesc pe chip. Daca ma viseaza pe mine? Nu as crede... mi-am alungat repede gandul de la asta, auzind alarma telefonului, sunand de undeva de pe jos. Nu imi aminteam cum o fi ajuns acolo, dar mi-am dat seama ca aruncasem telefonul cat colo, in incercarea de a nu-l mai auzi cand suna. Adam l-a auzit si el. Am inteles asta pentru ca m-a strans mai tare la piept, mormaind ceva ce nu am inteles. Am chicotit, trecandu-mi degetele prin parul sau ca un copilas.

- Adam... am soptit pe o voce jucausa.

A mormait iarasi ceva, ingropandu-si fața in adancitura gatului meu si inspirand adanc, probabil pentru a adormi la loc. A stat asa pret de cateva clipe, dar a sarit in picioare imediat privind confuz in jurul sau.

Aleasa (Volumul II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum