HADÈS.

●Capitolul 14; Țigara mea.

            "Vrei tu să fii țigara mea?"

Era tot mai rău și tot mai rău regretam că l-am cunoscut,
de fapt o parte din mine simţea regretul, cealaltă aștepta să-i simtă din nou aroma de mentă și buzele uscate. Cred că era vorba de primul meu viciu,
era senzaţia aceea continuă de el și faptul că,
conștientizam că vrându-l o să-mi fac rău. Erau două sentimente care mă despărţeau în două, cărora nu eram capabilă să le fac faţă.

Nici măcar nu știam de ce meritasem asta,
de ce considera că meritasem să-mi facă una ca asta, am fugit spre casă ștergându-mi lacrimile cu mâneca și înghiţindu-le când i-am văzut mașină parcată pe gazonul meu.

– O meritasem?

Îmi trag nasul și gâfâi printre suspine.

– Cred că ăsta a fost un bonus.

Stă rezemat de portiera mașinii învârtindu-și cheile între degete zâmbind pe jumătatea gurii.

– Te plângi că ai fost rănit de societate, dar tu continui să le faci rău celorlalți cu bună știință!

Mă avânt cu palmele în pieptul său facându-i spatele să se lipească dureros de geamul mașinii.

– Din nou ești agresivă?

Buzele i se apasă într-un oftat scurt spunând pe-o voce teatrală.

– Nu știu cine e în stare să te suporte, ești o persoană oribilă!

Mă slăbește din priviri și cozile ochilor i se alungesc dezvelindu-și caninii mai apoi într-un zâmbet carateristic lui.

– Credeam că îți arăt asta în fiecare zi.

Răspunde degajat vorbindu-mi peste buze și indiferența lui mă face să simt un fior rece care-mi străbate inima.

– Crezi că șantajul acela emoțional a mers? sunt singură că totul a fost o minciună născocită de mintea ta bolnavă!

Îl lovesc cu pumnii în piept simțind furia cum îmi face sângele să-mi pulseze în tâmple conferindu-mi o durere crâncenă.

– Vrei să fii tu minciuna mea?

Mă încrunt nedumerită auzindu-i spusele și mă opresc simțindu-mi membrele extenuate.

Își vâră mâna în buzunarul de la jachetă și scoate un pachet de țigări, apucă firav vârful unei țigări și mai apoi și-o plasează între buze. Își face mâinile căuș pentru a o aprinde și mă privește prin fumul care se varsă din nările lui.

– Să fii minciuna mea preferată.

Continuă după ce trage lacom încă un fum și îl eliberează pe gură în formele unor cerculețe.

– Asta ce înseamnă?

Mă clatin pe greutatea propiilor pași și involuntar mă dau câțiva pași în spate.

– Să te mint că o să te iubesc, că o să fii a mea, să-ți spun că ești ceea ce vreau, să te înlocuiesc cu tutunul din țigări și să te fumez, să te rulez, să-ți spun că ești a mea și că ești puținul bine adunat în mine.