Destinul ~Volumul II~

Capitolul 12

  Dupa doua saptamani

  *Skyler P.O.V.*

  Zilele trec, iar relatia mea cu Lucien se raceste simtitor. Imi e dor de el, de buzele lui, de ochii lui, de pielea lui catifelata si moale. Nu mai suport sa il stiu departe de mine.

  Ne vedem in fiecare zi la facultate si prin parcul de langa camine. Doamne urasc parcul ala. Si pe fufa aia! Incearca de fiecare data sa vorbeasca cu mine, si ma roaga sa il ascult, dar il ignor.

   Scriind in jurnal aud o bataie in usa dormitorului meu. Ma ridic alene din pat si ma indrept spre usa. O deschid si il vad pe el. Amutesc. Se uita la mine cu o privire extrem de trista, care imi face inima bucati. Nu mai sta pe ganduri si ma cuprinde in brate. Ma strange atat de tare, incat zici ca este ultima data cand ne vedem.

-Te rog, Skyler, te implor, doar asculta-ma si dupa pot sa ma duc dracu daca vrei! Te rog!

Ii fac semn sa intre. Ma asez pe pat, iar el se aseaza in fata mea, pe scaunul de la birou. Doamne, arata oribil. Are cearcane adanci, vinetii, este palid la fata, si cred ca a dat cateva kilograme jos. Parul ii sta in tote directiile, iar barba este nerasa de o grmada de timp.

-Ai zis ca vrei sa te ascult.

-Oh, da! Iarta-ma, iti admiram frumusetea. Esti atat de frumoasa!

-Multumesc!

-Deci, acum te rog asculta-ma.

-Te ascult!

-Pe fata o cheama Cheryl. A fost prima mea iubire. Bine, iubire intre ghilimele. Aveam 14 ani, ce stiam eu ce e aia iubire. O placeam tare mult.

De ce imi zice mie toate astea? Invarte cutitul in rana.

-Era o fata asa firava. Cea mai timida fata pe care o cunoscusem. Imi era atat de draga, in cat ajungeam sa ma cert cu ai mei pentru ca fugeam de acasa noaptea ca sa o vad.

  Foarte interesant, Lucien.

-De ziua ei, cand implinea 14, a organizat o petrecere la ea acasa. Eram doar putini copii. In jur de 10. Nu avea cine stie ce casa, si prieteni adevarati erau doar putini. Fratele ei, Finn avea deja 16 ani. El ne-a adus bautura si ne-a incurajat sa bem. Dar eu am zis pas. Nu mai bausem inainte, dar nici nu voiam. Seara, Cheryl m-a dus in camera ei, deoarece ma plictisisem acolo jos unde doar dansam. Ne-am jucat sah, ne-am jucat pe calculator, si la un moment dat, din greseala, mi-am varsat sucul pe camasa. Ea a adus un prosop cu apa ca sa ma stearga, dar in zadar. A zis sa o dau jos ca sa se duca sa o spele. Mi-am dat jos camasa si exact cum a zis, s-a dus si a pus-o la spalat. Cand s-a intors in camera, eu eram asezat pe pat, cu mainile sub cap. A venit langa mine, si am tras-o in bratele mele. Ea mi-a plasat un sarut pe obraz, iar apoi am intors capul si am sarutat-o. Mi-a raspuns la sarut. Lucrurile si-au continuat mersul, si am ajuns in punctul in care am devenit un intreg.

  Oh, a fost prima lui fata. La 14 ani, nerusinatule? Eu nu voiam nici la 18! Uite-te la el!

  Pe obraz i se prelingea o lacrima, dar mi-am stapanit impulsul de a ma duce si a sterge-o.

-Atat?

-Nu. Dupa aceea relatia noastra s-a racit. Ii era rusine cand ma vedea si nu se uita in ochii mei. Dupa doi ani, in care doar pastrasem legatura ca doi prieteni foarte indepartati, ne-am revazut cand s-a mutat la scoala mea. Doamne, era schimbata din cap pana in picioare. I se accentuasera formele, hainele devenisera mai decoltate si mai scurte, iar ceea ce m-a uimit cel mai tare a fost pietricica din nas. Doamne parca ma uitam la complet alta fata. A venit la mine si m-a luat in brate, am vorbit putin, iar apoi a smuls-o de langa mine un baiat inalt si bine facut. Eu eram un schilod amarat. Ma facusem mic in fata baiatului aluia.