Destinul ~Volumul II~

Capitolul 14

Yeeey! In sfarsit a venit Craciunul! Astept ziua asta de anul trecut!

Lucien inca doarme la el in camera, dar eu nu pot sa mai dorm. Am coborat in bucatarie. E sapte dimineata, si nu ma simt obosita deloc. Ma gandesc sa ii pregatesc un mic de jun mai special. Am vazut ieri o reteta pe Instagram pentru niste fursecuri in forma de brad, de stea si multe altele. Asez pe masa tot ce imi trebuie, si ma apuc de lucru. Torn faina in bol, peste care adaug oua, lapte, si multa dragoste. Asez continutul in formele pe care le-am cumparat ieri cand am fost in oras. M-am limitat doar la stelute, inimioare si braduti. Am facut trei de fiecare. Ii pun in cuptor, iar in timp ce astept sa se coaca, pregatesc cafeaua. Abia astept sa il trezesc pe micul meu somnoros. Sunt imbracata doar in tricoul lui Lucien cu model de craciun si niste sosete albe si pufoase pana la genunchi. Ma asez pe scaun si intru pe Instagram sa vad ce mai e nou. Am un mesaj de la Abby.

"SKYYYYLEEERRR!!!!"

Suna de parca a venit apocalipsa, asa ca ii raspund cat pot de repede.

"Daaaaaaaaa"

In doua secunde vine si raspunsul.

"AM O URGENTA!"

"Poti sa nu mai scrii cu majuscule? Ma simt de parca tipi la mine"

"SUNT IN CRIZAAA"

"Aoleu! Ia zi"

"Sunt cea mai oribila iubita!:((((("

"Ce s-a intamplat?"

"Am uitat sa ii iau cadou lui Matt!!!:(((((("

"Pff..lasa ca nici eu nu i-am luat lui Lucien"

Cand recitesc ce am scris imi vine sa imi dau palme. Am uitat sa ii iau cadou. Vai de capul meu!

"Dar..:("

"Vorbim mai incolo ca se ard biscuitii! Craciun fericit xoxo :*"

Inchid telefonul si il asez pe masa. Ma indrept spre cuptor de unde scot biscuitii. Cand vad cat de bine arata ii multumesc lui Dumnezeu ca nu am dat foc la casa. Ii ornez deasupra cu o crema de zahar de diferite culori. La fix s-a facut si cafeaua. Asez totul frumos pe tava si urc scarile. Intru incet in camera ca sa nu il trezesc. Lucien doarme ca un copil. E intins pe burta, fara tricou si cu parul ravasit in toate directiile. Imi asez picioarele pe langa soldurile lui. Incep ca ii sarut spatele de jos pana sus, la gat. Il aud cum geme infundat, dar inca nu se trezeste. Ii sarut gatul, apoi obrazul, iar apoi buzele carnoase.

-Mmm!

-Buna dimineata!spun eu chicotind.

-Asta da dimineata buna!spune el si ma trage in bratele lui.

-Craciun fericit, iubitule!

-Craciun fericit, iubito!

Ne ridicam in sezut, rezemandu-ne de perete, iar Lucien apuca tava de pe noptiera.

-La cat te-ai trezit, micuto?spune el razand.

-Paaai..la sapte! Dar nu conteaza asta! Iti plac?

Lucien gusta unul si incepe sa se strambe. Ma uit la el incruntata, apoi incepe iar sa rada.

-Glumeam si eu! Sunt minunati, iubito!spune si ma saruta.

-Pofta buna!

In timp ce Lucien mananca, eu ma duc la baie sa ma spal pe maini, pentru ca aveam glazura pe ele. Deodata simt cum o senzatie acuta de greata imi pune stapanire pe stomac, iar inima incepe sa imi bata mai repede. Ma aplec deasupra toaletei si incep sa vomit. Oh, Doamne! Nu credeam ca atat de prost gatesc! Sper ca Lucien nu are nimic.