Necunoscut

38.

       Mă trezesc buimacă din cauza razelor ce au ajuns inevitabil prin perdeaua crem ce atârnă la geamul camerei mele.

       Ceasul de pe noptiera indica ora 14:56 de minute. Am dormit buștean când am ajuns acasă.

        Mă ridic leneș din pat și mă așez cu în fața dulapului, luând o pereche de pantaloni scurți și un tricou.
      Intru în baie, pregătindu-mi cada cu ulei esențial de lavandă și câteva seruri ce au un miros frumos. Mă dezbrac de haine și le arunc direct în coșul de rufe.

      Apa fierbinte îmi relaxează mușchii încordați și mă face să mă simt mult mai liniștită. Las totul în spate, acum e momentul în care mă relaxez și mă bucur de moment. Lipsea o ciocolata calda sau un pahar de vin, în cazul că unchiul era plecat de acasă.

      Părăsesc cada sau locul liniștit al meu, îmi înfășor trupul într-un prosop pufos alb și am grija sa șterg și să usuc părul. Îmi iau lenjeria, pantaloni scurți și tricoul. Părul îl usuc cât se poate și las să cadă pe spate. Îmi iau perechea de papuci de casa cu iepurași și cobor.

       Casa părea goala, ceea ce și trebuia să fie. Unchiul termina de lucru la 22, azi, deorce e miercuri și are program prelungit.

      Dau drumul la muzica și încep să dansez, în timp ce îmi pregătesc să mănânc. 

     O mâna îmi înconjoară talia și simt cum îngheț, pun mâna pe o tigaie. Mă întorc, eram pe cale să lovesc când deodată văd chipul lui Chris. Tigaia s-a oprit la cativa centimetri de fața lui.

—Nu mai face asta.
  Eram exasperată, așez tigaia pe blatul mobilei și mă uit la el cum își mușcă buza încercând să nu râdă.

—Erai așa comică, prințesă. Și ce armă aveai…
    Nu a mai putut continua propoziția din cauza râsului.
    Îl priveam enervată, simțeam cum fața mea capătă o culoare roșie aprins.

—Când te oprești din râs să mă anunți.
     Mă întorc iritată de reacția lui. Nu cred că e frumos sa râzi de persoana iubita în nicio situație.

—Prințesă?
  Îl ignor, continuând să fac pancakes.

—Iubito?
  Întorc pe o parte și ultima clătită pufoasă.

—Ayla?
  Pun în farfurie clătitele și le așez pe masă, ignorând existența lui în totalitate, nu chiar în totalitate. Trăgeam cu ochiul la el, observând cum vena îi zvâcnea pe frunte, părea să explodeze.

    Așez pe masă siropul, sucul, în timp ce Chris strânge puternic din mâini.
   Brusc sunt ridicată pe umăr și simt mâinile lui așezate pe fundul meu.

—Pune-mă jos acum!
   Țip din toți plămâni la el.

—Știu că îți place să îmi admiri fundul. E excelent, așa-i?
   Amuzantul din glasul lui mă enerva la culme.

—Tu ești idiot? Pune-mă jos.
   
—Nu o fac. Ce ai de gând să îmi faci?
    Suna a provocare ceea ce tocmai mi-a spus. Încep să îmi înfig unghiuțele în spatele lui, cel mai probabil lăsând ceva urme și îl ciupesc de unde pot.

—Mare greșeala, prințesă. E timpul sa te pedepsesc!
   Ochii îi sclipeau, iar rânjetul îi era până la urechi.

    Mă trântește deodată în pat și se așeză deasupra mea. Cu mâna dreaptă îmi prinde încheieturile, iar cu mana stânga îmi mângâie abdomenul, scoțând de la mine chicoteli.
     Degeaba mă zbat pentru că puterea lui nu se compară cu a mea. Mă las ușor și îl văd cum mai eliberează din strânsoare.
  
    Îmi scot mâinile și le duc direct spre punctul slab al lui Chris, spatele. Îmi trec unghiile peste el și îl văd cum începe să râdă, imediat ce se relaxează o zbughesc afară.
  
    Ies din casă și norocul dă peste mine, văzând-o pe doamna Willow afara împreună cu șobolanul ei tremurător.

—Doamnă, maniacul ăla nu mă lasă în pace.
    Spun și arăt spre Chris ce tocmai se apropia de noi.

—Nu sunt maniac, doamnă. Ayla, aici prezentă, mă face să înnebunesc.
   Se apără și o privește șarmant pe bătrânica ce locuiește vis-a-vis de mine.

—Unde l-ai găsit?
   Mă întreabă doamna cu parul alb și zâmbet cald.

—M-a găsit pe Instagram.
   Spun deodată.

—Dacă găsești băieți ca el pe acolo, mă înscriu și eu.
    Râdem copios pe seama speranțelor doamnei Willow.

—Scumpo, ai grijă de el, se vede că te iubește de la o poștă.
   Îmi șoptește bătrânica înainte să fiu iar aruncată pe umăr precum un sac de cartofi.

—Aveți grijă, copii. Nu vreau sa aud plânsete de bebeluși prea curând pe strada asta.
   Țipă către noi bătrânica.