Nota autoarei

1.4K 151 60
                                    

Mi-au trebuit nouă luni să termin acest roman și, să fiu sinceră, au fost momente în care m-am plictisit teribil de el. Pentru mine totul era previzibil și mi se părea extrem de banal, când, la un moment dat acțiunea a luat o întorsătură pe care nu am prevăzut-o, de parcă al meu creier lucrează, uneori, în lipsa mea. Atunci a început să-mi placă, iar spre final am intrat iar într-o stare letargică - cred că-i de la dietă ;)

Trecând peste, chiar dacă eu consider „Mincinoasa", primul volum al acestei serii cu două surori minunate, o operă mai bună decât aceasta, sunt mulțumită, ba chiar mândră de ce am reușit să conturez în final. Pentru toate acestea vreau să nu evitați nota autoarei. Dacă ați ajuns până aici, mai puteți citi câteva rânduri:

1. MULȚUMESC 

Trebuie să recunosc că cititorii sunt cei pentru care scrii, în primul rând, chiar dacă scrii tot ceea ce ți-ar plăcea ție să citeși. Poate că unele persoane s-au făcut remarcate pe parcursul operei, altele au citit din umbră, însă vreau să le mulțumesc tuturor celor care au clasat-o pe Philadelphia în atâtea topuri. 

2. COMPOZIȚIA ROMANULUI

Într-un timp îndelungat am reușit să scriu 247 de pagini, adică 113.846 de cuvinte scrise în font Arial, dimensiunea de unsprezece. Un prolog, patruzeci de capitole și foarte mult timp investit cu ochii în laptot, deschizând și închizând Word-ul. Puțin? ;)

3. DESPRE CE AU FOST TOATE ACESTE PAGINI?

Ei bine, în primul rând vreau să vă sfătuiescă să prindeți curaj. A fost clar că Philadelphia Wilde a suferit de o frică incontrolabilă care a măcinat-o încet, încet. 

Totuși, trebuie să vă spun că acest roman își capătă caracterul pedagogic și prin proverbul „Nu lăsa pe mâine ce poți face azi", tocmai pentru că eroina nu l-a denunțat la timp pe Rey, a ascuns, a interiorizat și mai apoi a trebuit să se confrunte cu un rău pe care doar ea îl considera a fi cel mai mare. Ați văzut cum în final mai avea puțin și îl omora cu o simplă frânghie, împușcată așa cum era. În plus, cartea atrage atenția asupra abuzurilor de orice tip, pentru că miile de jocuri pe care le-a jucat Rey au constituit abuzul psihologic, dar și despre cum ar trebui să încercăm să depășim momentele grele din viața noastră la psiholog. Asta dacă vedem că monologul interior nu ne ajută.

4. REY... ROY... ? 

Probabil că cei care mă citesc de ceva timp au observat un lucru. Orice personaj de care mă descotorosesc la final va avea numele de Fred, așa cum avocatul care acum stă cuminte în închisoare, Fred Adam, a purtat brav acest prenume. 

Însă, Rey și Roy au avut o legătură. Aceasta a constituit în faptul că amândoi își doreau să violeze, să abuzeze îndeosebi fetițe, aveau o plăcere pentru a ieși din normele unei societăți normale. Amândoi aveau aceleași probleme mintale și, prin urmare, amândoi au murit. Am ținut să explic asta pentru că m-am gândit mult la legătura dintre cei doi înainte de a-i alege numele psihologului și îmi părea rău să credeți că, pur și simplu, nu aveam ce nume să pun. 

5. „IADUL UNUI ÎNGER" - GABBY ȘI ROMANUL EI

Inițial, Michael Kavanaugh, în imaginația mea, trebuia să fie un simplu polițist care să moară la final. Un ofițer de treizeci de ani care să-și sacrifice viața pentru Gabrielle. 

În schimb, i-am ales alt destin drept care am întârziat cu postarea capitolului în care este descris el. Pe parcurs, în timp ce scriam, mi-am zis că acesta e sufletul pereche pentru răzvrătita de Gabby și m-a șocat numele „cuplului" ceresc. Deci, da! Aici va exista un roman individual care va prezenta povestea de dragoste (crimă, aventură, amantlâc) dintre copila de șaptesprezece ani și adultul (nu pedofil) de douăzeci și șapte. Sau... e posibil să mai adaug un an ca să nu-mi iau așa mult hate, habar n-am ;)

Când? - Nu știu. Îmi propun editarea epavelor: „O noapte în patul unui... străin", „Gustul dragostei" și „Lovitura dragostei", urmând să revizuiesc și aceste două romane din seria tocmai finalizată. Cu „O noapte (etc)" deja am început și iese incredibilă după adăugarea unor ani de experiență. Trei la număr. 


ÎN CONSECINȚĂ...

Ne vom auzi noi. Îmi propun să citesc mai mult pe Wattpad și să scriu la romanul lui Gabby. Ne vedem, dragilor! 

În și cu Philadelphia -Seria „Domnișoara Wilde": Volumul IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum