Capitolul 11

1.3K 150 8
                                    


Drakor

Imediat ce am simțit vibrațiile exploziei lovindu-mi liniștea am știut că nici aici nu scăpaserăm teferi. Am creat două lame lungi de foc în ambele mâini asemeni unor săbii și am luat poziția de luptă. Cinci atacatori ieșiseră la iveală din sat. Știusem că nu eram bine veniți aici, însă crezusem că aveam să plecăm pe mare până aveau ei să se mobilizeze și să ne atace.

-Până aici v-a fost! urlă unul dintre atacatori înaintând înspre mine.

I-am parat lovitura de sabie ațintită înspre umărul meu cu cea de foc, apoi l-am izbit cu piciorul în burtă făcându-l să se dezechilibreze și să cadă. Pe următorul l-am evitat teatral, căci era gras și se mișca greoi și anevoios. Făcând un pas spre stânga, l-am atins cu sabia, tăindu-l și arzându-l totodată pe spate. Urletele sale de durere îl făcură să lase arma jos și să o ia spre apă. Bietul de el nu știa că flăcările de pe spatele lui nu aveau să se stingă decât după ce l-ar fi ars de tot, pană s-ar fi transformat cenușă.

Pe următorul nu l-am auzit atacând, însă vibrațiile respirației lui îmi dădeau de înțeles că avea probleme cu plămânii. Poate vreo boală de respirație? L-am izbit cu cotul în gât, apoi mi-am înfipt una din săbii în pieptul său, făcându-l să urle. Au mai rămas doi.

Mi-am făcut săbiile de foc să dispară ca mai apoi să formez bulgări de foc și să-l incendiez pe unul din ei.

-Drakor! se auzi strigătul de neajutorare al Adarei.

Am înghițit în sec simțind-o în pericol. Era imobilizată de ultimul atacator, în timp ce îi puteam simți respirația întretăiată. Vâlvătaia flăcărilor mă cuprinse, în timp ce furia mă aprindea și mai tare. Aveam de gând să îl chinui atât de tare pe nenorocitul ăla încât o să-și dorească să-l ard de viu ca să scape odată.

-Hai, bastardule, mai fă un pas și prințesa moare! mă amenință el.

După accent părea a fi din sud, nici de cum din partea asta a locului. Avea să fie din ce în ce mai distractiv.

-Ce s-a întâmplat, nu îți mai poți folosi focul ca să te aperi? râse el.

-Nu am nevoie de foc ca să te ucid.

M-am concentrat pe vibrațiile bătăilor inimii sale și am încercat să creez o conexiune cu ele, prinzându-le și dresându-le. Odată ce legătura a fost făcută, i-am putut controla căldura corpului. Îi puteam crește temperatura într-atât de mult, încât putea leșina în mai puțin de un minut. Ceea ce am și făcut, iar Adara fu eliberată, în timp ce atacatorul căzu secerat pe nisip. Aveam nevoie de el pe punte, și totuși nu strica să îl chinui pentru cele cauzate.

I-am făcut semn căpitanului vasului, Lențsov. Deși nu îi convenea că mai adusesem încă un om pe nava lui, s-a bucurat că i-am plătit în plus, și l-am asigurat că nu avea să facă rele, mai ales legat fedeleș. Și în plus eu, personal aveam să mă ocup de el.

-Mă bucur să te revăd Drakor! Și de asemenea să o întâlnesc pe Alteța Sa, spuse privind-o pe Adara.

Aceasta zâmbi sfioasă. încă încercând să își revină după trauma atacului de mai devreme,  și totuși oarecum precaută, credea că oricând se afla în pericol. Nici eu nu puteam băga mâna în foc pentru Lanțsov și pentru loialitatea lui.

-Prințesa este obosită și aș dori să avem aceeași cameră, am spus promt.

Lanțsov dădu afirmativ din cap și îi făcu semn unei femei de pe punte care își făcea de lucru cu niște frânghi, să o ia pe Adara și să o ducă în cabina ei. Bătăile inimii Adarei se acceleraseră, însă i-am confirmat că totul era în ordine și  nu avea să se teamă, așa că porni după femeie, înspre cabină.

Eu și căpitanul am pornit spre cârmă, de unde dădu câteva ordine, iar nava ridică ancora și am pornit spre mare.

-Totuși, nu mi-ai spus unde vrei sa pleci, băiete! îmi spuse căpitanul.

-Spre Rolifer.

Rămase mut preț de câteva secunde, căci nu se aștepta la asta.

-Spre Rolifer cu prințesa? Tu nu ai auzit ultimele noutăți? Regatul Rolifer este în primejdie, ba chiar în război, iar fratele prințesei s-a alăturat inamicilor. Roliferul este atacat din toate părțile.

-Am motive bine întemeiate să merg acolo, i-am tăiat-o scurt.

Păru dezarmat de orice argument, așa că acceptă. Știam că dacă aveam să îi spun de mai demult unde  să meargă nu va fi de acord, deoarece foarte puține nave mai călătoreau însre Rolifer datorită războiului. Tuturor le era frica și în același timp, toți îți doreau ca războiul să se termine.

Iar eu aveam de gând să ajut la crearea acestui fapt. Nu știam cine fusese în spatele atacului din portsau în urma celorlalte atacuri, însă aveam de gând să aflu. Adara nu avea să mai suporte și alte atacuri asupra ei, iar eu trebuia să o duc undeva într-unloc sigur. Iar palatul din Rolifer era cel mai potrivit loc.    




Melodia se numește Rusalka-Ethik/tribal/trap produced by Zwirek

DrakorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum