Școala groazei

Copacul

A: -Voi credeti ca raul asta o sa ne aduca puterile si o sa ne ajute sa iesim de aici ?
R: -Asta ramane de vazut. Nu putem zice cu exactitate. Nu stim ce ne așteaptă.
B: -Inainte de asta daca vrem sa rezistam avem nevoie de energie. Adica apa si macare.
M: -Parca mergeam spre cantina. Nu?
N: -Da. Pai hai sa mergem.
Al: -Nu te grabi. Locul asta era asa de înspăimântător si ziua?
In acel moment toti se uita in jur. Dulapurile erau pline de buruie si de rădăcinile unui copac.
An: -Ce e cu salata fantoma?
O: -Nu prea cred ca e salata fantoma. Eu un copac care pune stăpânire pe scoala. Uitati! Daca va uiati pe geam o sa vadati ca cuprinde scoala cu crengile lui.
D: -Fix asta ne mai lipsea. Acum chiar ca suntem morti. Nu putem sa il oprim. Copacul e in afara scolii. Si nou suntem in școală si partea cea mai proastă este ca in cateva zile se deschide usa de la intrare.
V: -Hai sa mergem la cantina sau in debara. Poate gasim un topor o lopata sau ce insecticid. Nu de alta dar nu vreau sa mai raman aici. Vreau sa fiu primul care iese pe usa aia.
  Mergem la cantina asa cum spune Vlad. Acolo gasim mancare. Din fericire chiar era proaspata.
B: -Eu chiar cred ca putem sa facem o mica pauza.
R: -Dupa ce rezolvam asta. Nu acum pentru ca nu avem timp.
B: -Dar mor de foame.
A: -Acum?
B: -Mai rezist 30 de minute maxim.
C: -Ne grabim si noi. Lastarii astia se imprastie si cuprind tot.
Am meds in bucataria cantinei. Tot ce am gasit acolo erau doar furculițe, linguri,mixere si tot felul de chestii de bucătărie.
C: -Cu ce ne ajuta astea?
A: -Cu nimic. Eu zic sa mergem in debara.
Mergem in debararaua celor de serviciu. Acolo gasim lopeti topoare, chei franceze o gramada de scule.
C: -Cine ia lopetile?
V: -Noi baieti
Al: -Iar noi fetele?
D: -Voi puteti lua... spune Darius uitatandu-se peste tot. Luati insecticidul de dupa usa. Sunt 5. Ar trebui sa va ajunga.
Luam toate lucrurile de care avem nevoie, inchidem usa la debara si placam.
N: -Acum ca avem aproape tot ce ne trebuie ce facem ? Ca sa distrugen buruiana trebuie sa ii rupem radacina. Noi nu putem pentru ca copacul e afara in curtea scolii.
O: -Dar putem deschide geamurile.
Oana deschide geamurile de la etajul 1. Încearcă sa sara jos, dar...
O: -Frige. Arde. Ajutatima sa ma ridic.
O ajutam oe Oana sa se ridice.
An: -Cum adica arde.
O: -Arde iarba. Nu poti sta pe ea.
R: -Ciudat. Un lucru e sigur. Nu mai scapam de copacul asta.
N: -Eu stiti ce ma intreb? De ce ataca noapte si nu ziua?
Al: -Buna untrebare.
B: -Repede. In bibliotecă scolii.
A: -Cee? Unde? Ce sa facem acolo?
Ne luam toti dupa Bianca in biblioteca fara a o scapa din ochi. Ne asezam la masa din biblioteca si ne-a rugat sa o asteptam. Dupa 5 minute vine cu o carte mare si greu cu peste 1000 de pagini.
R: -Ce e asta?
B: -O carte
R: - Vad si eu ca e carte. Dar pentru ce e?
A: -Aici sunt scrise toate creaturile si lucrurile ciudat din Bilbor. Bine... Sunt si alte informații. Nu va ganditi ca intr-o 1000 de pagini este scris doar ceva paranormal
N: -Si cu ce ne ajuta pe noi?
B: -Poate gasim ceva despre copacul asta.
N: -Cauta la cuprins. Lastari cuprin si biblioteca.
Dupa 10 minute tot nu am gasit tot nu gasim nimic.
An: -Eu zic sa plecam. Repede.
Al: -Dar inca nu am gasit nimic.
An: -Luati cartea aia cu voi. Haideti o data. Biblioteca se prăbușește.
Facem cum zice Andy si fugim in sala de sport. De acolo auzim cum cad toate rafturile si toate cărțiile.
A: -Am gasit. E la pagina 800
N: -Copacul asta chiar nu voia sa moara. A fost un copac cu peste 200 de ani. Cel mai batran din comuna.
O: -Nu suporta lumina zilei. De aceea ziua este bagat sub pământ si noapte ataca.
M: -Perfect. Deci asteptam ziua.
A: -Pana vine ziua se prăbușește scoala si noi o data cu ea.
D: -Școala ca scoala, dar daca iesim si atingem pământul o sa arden de viu. Asa cum era sa pățească Oana
M: -Trebuie sa mergem din nou in biblioteca.
A: -Ceee? Mu avem cum. Totul e daramat.
M: -Faceti cum spun. Am un plan care s-ar pute sa funcționeze.
Mergem in biblioteca si acolo totul era...