Școala groazei

Dansand cu moartea

Si se uita direct in ochii ei dupa care scoate un sunet sinistru de diavol. Se apleaca la gatul ei, dar nu apuca sa faca nimic deorace apare fantoma noastra pre iubita. O vedem. Nu stim exct ce face, dar s-a dus direct la bestia fara suflet si nu am mai văzut-o. Pentru cateva minute a fost un moment de liniște, iar dupa am vazut cum din aceea bestie iese atata magie neagra. Se pare ca sufletul rau a iesit din ea. ⬇⬇

Ne uitam uimiti la ea. Ne uitam cum curge pe podea. Da... Se scurge pe podea. Sufletul se ducea tot mai sus, iar trupul dispare. Devine din ce in ce mai transparent.
V: -Alexandra! Esti bine?
Al: -Da... cred. Sunt socata putin.
Fantoma: -Sunteti bine?
Bo: -Tu ai facut asta?
Fantoma: -Poate. Adica da eu am facut asta.
M: -Esti geniala!
Bo: -Acum mie foamne. Azi e ziua in care se schimba mancarea. Deci eu zic sa mergem cat e proaspata. Si repede.
O luam pe Alexandra. Era bine. Slava domnului! Mergem repede la cantina cum zice Bogdan. Pe hol se aude un cantec de pian. Era de groaza. Ne uitam si in stanga si in dreapta. Nu era nimeni.
Bo: -Acum chiar ma panichez.
O: -Nu mai eu aud.
Noi: -Nu!
Se întrerupe muzica pentru cateva minute. Incepe sa suna telefonul de pe holul spitalului.
An: -Orice ar fi nu răspundeti!
S: -Si daca e cineva sau ceva important? Eu zic sa răspundem.
M: -Ma duc eu sa răspund.
Noi: -Nuu!
Monica merge la telefon si raspunde fara ezitare.
M: -Alo! Cine e acolo? Alooo!
La telefon nu era nimeni.
M: -Cine e acolo?
Mergem si ceilalți langa ea.
Monica inchide telefonul.
M: -Nu era nimeni!
Monica pune telefonul la loc si telefonul suna din nou.
S: -Nu mai raspunzi de data asta!
O: -Raspune eu.
Oana răspunde din nou la telefon si ii se întâmplă aceeasi chestie ca si Manicai. Pune telefonul la loc si iar suna.
B: -Acum răspund eu!
-Cel care esti acolo. Nu mai suna daca nu vrei sa ne ajuti. Inaite ca Bianca sa puna telefonul la loc aceea persoana a zis următoarele cuvinte.
Anonimul: STIU CINE ESTI. SI CINE SUNTETI. TU ESTI BIANCA ! ACOLO TREBUIE SA FIE SI RALUCA. SUNTETI FETELE DE CARE CEILALȚI AU TREBUIT SA AVETI GRIJA. A spus aceea voce sinistra.
Bo: -Deci? Ce a spus?
B: -Stie tot. Stie cine suntem, cine suntem. Stie tot.
Ne uitam uni la alții foarte confuzi.
Alex: -Eu zic sa ne calmam. O sa stea pe noi pana iesim din acest spital.
N: -Daca o sa mai iesim vreodata. Dupa ce s-a întâmplat la Școală... Acum la Spital. Nu mai am nici o speranță.
D: -Haideti sa mergem in sala aceea fermecata. Ne gandim acolo la un plan.
Pe drum simtim ca ceva nu e inregula. Venea un moros de cadavru prin tot spitalul. Ne luam dupa miros si ne duce la sala unde erau bebelusi.
Al: -Cu siguranță ca de aici vine mirosul.
Intram. Nimic neobișnuit pana cand vedem sange peste tot. Era si pe dulap. In spatele dulapului era toti bebelusi morti. Erau o gramada.

Ochii aveau o culoare ciudata. Nu era mult sange oe ei. Sangele erau doar 2 picaturi in zona gurii.
V: -Nu pot sa cred!
C: -Nu pot sa scot nici un cuvant in acest moment.
R: -Dar de unde vine sângele?  Sângele din zona buzelor e cu mult prea putin sa umple o camera întreagă.
P: -Ce facem cu ei? Imi bine rau de la mirosul asta de cadavru.
Bo: -Ii arucam pe geam.
Noi: -CEE?
Bo: -Pe bune acum. Vreti sa ii bagam in dulap? Suna al naibi de țăcănit ce zic, dar asta e. Nu avem ce face.
M: -Aici cam are dreptate. Ii bangam intr-un sac sau cearceaf si ii bagam in dulap.
O: -Eu nu pun mana. Sunt morți.
Noi: -Nici noi!
Eu: -Toti o sa punem mana. Luati-va manusi din fata si haideti.
D: -Chiar trebuie?
Ma: -Daca vrei sa supraviețuiesti. Da, trebuie.
Ne luam toti manusile din fata.
M: -Omg. Arata ca niste bebelusi zombi.
S: -Dar cine ia putut omora asa? Adica nu este sange pe ei mai de loc, iar ochii sunt de o culoare alba ca argintul.
R: -Cu siguranță e un spirit sau fantoma. Ceva de genul.
P: -Zici ca au fost posedati.
Al: -Nu zici rau. Sa nu uitam ca fata care a fost posedata avea aceiași ochi.
D: -Dar daca dunt posedati, de ce nu misca. De ce sunt morti?
N: -Mai degraba sunt împietriți.
Bun! Acum ca i-am bagat intr-un sac menajer gasit prin aceea sala trebuie sa i bagam in dulap.
O: -Dulapul asta de aici zic ca e perfect.
Bogdan deschide dulapul. Din dulap cade un om cu ochii rosii. Era descompus.
Noi am început  sa tipam si am facut 3 pasi in spate.
Bo: -Ce e ala?
Alex: -Este... De fapt a fost un om.
S: -Ce facem acum cu el.
Bo: -Mergem sa il ridicam sa vedem ce i cu el.
P: -A fost ideea ta. Du-te.Eu raman aici.
O: -Mergem toti. Nu vedeti? E mort. Nu are ce sa ne faca.
Mergem toti si il punem cu fata in sus trangandu-l de maini si de picioare. Ne strangen toti in jurul lui. Acolo vedem...