Deschid ușa camerei lor și o văd pe Yoona plângând ,iar Jungkook stând liniștit în pat.
-Ce se întâmplă aici?! țip eu
-Am ajuns să ne certăm! Ce altceva putem face?! zice Yoona printre lacrimi
Mă uit urât la Jungkook ,iar mai apoi mă duc la Yoona și o iau în brațe.
-Ce ai cu ea? îl întreb pe Jungkook
-Nu îmi place când cineva îmi zice ce să fac! Nici măcar ea! zice pe un ton destul de sec șatenul
O las pe Yoona și mă îndrept spre el și îi dau o palmă.
-Serios?! Nu îți convine? Dar cine ești tu să îi faci asta prietenei mele?
Yoona se uita la mine mirată ,iar Jungkook a rămas mut.
-Tu chiar nu poți să o apreciezi deloc pe Yoona?! Fata asta te iubește iar tu acum îți bați joc de ea! zic și îi mai dau o palmă
-Nu îmi bat joc de ea! Așa că termină! zice Jungkook
-Atunci de ce plânge?! Hă?! țip eu la el
Tăcerea îmi dă de gândit la ce s-a întâmplat între ei.
Mă îndrept spre Yoona și îi sparg lacrimile
-Ce ai pățit? o întreb eu pe un ton liniștit
-Păi ,i-am zis să nu mai bea atât ,iar mai apoi a început să își bată joc de mine... Și știi că nu accept asta.... zice ea cu o voce joasă
Mă uit puțin la el scârbită.
-Ce fel de om ești ,Jungkook? îl întreb eu
Acesta se uită lung la mine ,iar câteva lacrimi îi cad pe obraji.
-Sunt un handicapat.... asta sunt....
Yoona se uită lung la el ,privirile celor doi întâlnindu-se.
Acesta vine și se așează lângă Yoona strângând-o în brațe.
-Sunt un monstru... Mă iubești necondiționat iar eu mă comport în așa hal... zice el către Yoona.
I-am împăcat pe cei doi ,lăsându-i să doarmă unul în brațele celuilalt.
Mă întorc în camera mea și a lui Tae ,acesta încă dormind. Mă duc pe balcon și privesc stelele.
O mică lacrimă mi se scurge pe obraz. Sutele de amintiri au început să mă macine iar.
Privesc stelele din nou ,și îmi amintesc momentul când Jisung mi-a declarat dragostea lui.
Eram în grădina casei lui și priveam stelele.
Da ,au fost niște trăiri frumoase. Însă acum Jisung face parte din trecutul meu. Este îngerul meu păzitor ,care mă veghează zi și noapte neobosit.
Au trecut o săptămână de la toate acestea și urmează să ne întoarcem spre casă, sau cel puțin așa credeam.
Stăteam în aeroport pierdută prin gânduri când Yoona țipă.
-Cum adică la Paris?!
-Shhhh! Nu mai țipa! îi zice Jungkook și îi pune mâna la gură.
Mă uit la Tae curioasă ,iar acesta ridică din umeri și îmi zâmbește dulce. Asta cu siguranță înseamnă da.
Se pare că vacanța asta se mai prelungește puțin.
