vesperal

85 16 1
                                    

aud valurile, izbindu-se de mal
melancolic, admir tabloul vesperal
amurgul mă încânta cu al său suspin
iar stelele apar pe cerul senin...
stingher ascult șoaptele mării
privesc în gol și nu pot să rezist chemării
mă-ntreb atât de des cu ce-am greșit
să fiu în viață așa de aspru pedepsit?
să văd cum tot ce am, s-a risipit?
pierdut pe veci, amorul a pierit.

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Monografia unei inimi frânteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum