Monografia unei inimi frânte

nehotărât

încerci în mine să arunci cu foc
dar n-ai simțit ca eu n-am inimă deloc
mi-au zis "ai grijă inima să nu ți-o ia"
dar inima luată era deja a ta
acum, spune-mi tu, dacă îți e de ajuns
căci ale mele arme, demult le-am depus

dimineața e a îngerilor, seara ies diavolii
las cerul să plângă cu lacrimi de evlavii
încep să cred că glonțul a fost fatal
chiar dac-ai apăsat pe trăgaci accidental
n-am putut să-l scot printr-o incizie
și sângele șiroaie striga a ta indecizie