ochii

12 4 2
                                    

din cer, albastră se coboară luna
și toate stelele-i poartă cununa
am un ochi de sticlă, ce vede peste tot
celălalt plânge, lipsit de antidot

razele lunii-și varsă, magia peste mine
și mă ridica-n noapte, sub zgomotele pline
te-am căutat peste tot, și prin toate cele
iubirea noastră a fost, doar praf de stele

Monografia unei inimi frânteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum